Jucării și dulciuri în comunism. Generațiile de acum 30-40 ani se bucurau pentru puțin. Uite ce primeau atunci copiii de Moș Nicoale…

Anul acesta se împlinesc 28 de ani de la căderea comunismului. Mulți sunt nostalgici și își amintesc cu plăcere de cadourile pe care le primeau în ghetuțe de la Moș Nicolae. Nu erau cine știe ce, iar fructele exotice reprezentau o adevărată trufanda.

Copiii de astăzi au de toate. Zeci de fructe pe care nu le știu bine pe nume, dulciuri de toate formele și aromele, iar despre jucării nici nu mai vorbim. De mici sunt conectați la internet și merg cu gadgeturile la grădiniță.

 
Bomboanele cip

Generațiile de acum 30-40 ani se bucurau pentru puțin. De Moș Nicoale primeau banane verzi, pe care părinții le coceau înainte pe ziar, cocoțate pe șifonier, portocale și câteva dulciuri care se găseau pe atunci: bomboane cubaneze sau CIP, mentosane, șerbet, tablete de glucoză, prăjiturele făcute din biscuiți cu bezea și acoperite cu bomboane colorate sau nucă de cocos, Bonibon, gumela sau guma Turbo, Eugenia sau batonul de ciocolată Rom.

 
Biscuiții cu cremă de ciocolată, Eugenia, se găsesc și astăzi

Unele dintre ele nu erau la alimentara, ci se dădeau pe sub mână la casele de comenzi sau le aduceau polonezii când veneau la mare la noi.

Părinţii făceau adevărate eforturi pentru a le cumpăra şi le procurau, de multe ori, pe sub mână, cu săptămâni înainte de sărbători.

 

 

Guma Turbo era adusă de turcii care tranzitau România cu tirurile

Jucăriile apăreau abia în Ajun de Crăciun, când erau aduse de Moș Gerilă. De cele mai multe ori, păpuşi din plastic, trusă medicală, aragaz, bucătărie, în cazul fetiţelor, sau macarale şi soldăţei în cazul băieţilor.

În seara aceasta, copiii își pregătesc ghetuțele. Moșul vine din nou, de data asta mult mai bogat și încărcat cu fel de fel de minunății.

 

 

 

Mentosanele țineau loc de bomboane

 

 

 

Citește și De ce l-a transformat Ceauşescu pe Moş Crăciun în Moş Gerilă şi cum a schimbat bradul de Crăciun cu pomul de iarnă

Sub regimul fostului dictator Nicolae Ceauşescu, vreme de câteva decenii, Moş Crăciun a fost înlocuit cu Moş Gerilă, o invenţie prin care comuniştii atei au dorit să şteargă din conştiinţa colectivă sărbătoarea creştină a Crăciunului. În vremea dictaturii Ceauşiste, zilele de Crăciun erau lucrătoare, Moş Gerilă venea în seara de Revelion, iar Bradul de Crăciun era Pom de iarnă.

La începutul anilor 50, comuniştii au decis să-l distrugă pe Moş Crăciun şi să-l înlocuiască cu Moş Gerilă, o invenţie menită să şteargă din conştiinţa poporului pe care, şi mai apoi, Ceauşescu îl voia ateu. Bradul de Crăciun, Moş Crăciun şi sărbătoarea Creştină a Naşterii Domnului au fost ”libere” până spre sfârşitul anilor ’40. Prima măsură în demersul comuniştilor de a şterge Crăciunul din calendarul românilor a fost transformarea zilelor de 25 şi 26 decembrie în zile lucrătoare.

Începând cu 1948, zilele de sărbătoare creştină au fost transformate în zile obişnuite de lucru, iar în ziarele vremii moşul cu barbă albă şi haine roşii, care aducea daruri copiilor cuminţi, a început să apară cu denumirea de Moş Gerilă. Sărbătorile de Crăciun s-au transformat în Sărbători de iarnă, iar bradul de Crăciun a devenit Pom de iarnă. Startul sărbătorilor de iarnă se dădea după 27 decembrie, când trecea Sărbătoarea sfântă. Moş Gerilă venea în ultimele nopţi din an, 30 sau 31 decembrie.

Moşul comunist Gerilă nu numai că preluase atribuţiile lui Moş Crăciun, acelea de a aduce daruri copiilor, dar i s-au dat şi trăsături de activist de partid. Serbările Pomului de Iarnă erau organizate de comunişti în fabrici şi uzine, unde copiii erau chemaţi în faţa Moşului să spună poezii şi erau răsplătiţi cu pungi cu dulciuri. Versurile special create pentru noul moş , Gerilă, aveau şi ele iz socialist: copii cât mai cuminţi, cu note mari, clase fără corigenţi, cadouri cât mai puţine:

„Moş Gerilă toţi îmi spun
Că eşti darnic şi eşti bun
Dar să stii mai din’ainte C-am fost băieţel cuminte,
Şi mai spun aşa să ştii
Ca eu nu-ţi cer jucării
Cum ţi-ar cere şi alţi copii.
Însă nu m-aş supăra
Dacă tot mi-ai da ceva”

Moş Gerilă şi darurile lui erau produsul societăţii comuniste, iar recunoştinţa copiilor trebuia să se întoarcă către partid. Mesajele din revistele pentru pionieri şi UTC-işti îndemnau în acest sens. „Anotimpul alb, zilele care au mai rămas pînă la sfîrşitului anului calendaristic poartă gîndurile copiilor de la bradul frumos împodobit ce scînteiază în lumina jocului de artificii, la sacul plin cu daruri al luiMoş Gerilă, pe care-l întîmpină cu voioşia cîntecului, cu fapte frumoase, cu notele bune şi foarte bune din carnetul de elev. Surprizele care-i aşteaptă sînt multe şi foarte plăcute căci societatea noastră s-a îngrijit din vreme ca cei aproape 4, 2 milioane de copii ai ţării să aibă o vacanţă plină de bucurii, iar tradiţionalele sărbători ale pomului de iarnă să fie mai strălucitoare ca oricînd. Anul 1979, anul Congresului al XII-lea al partidului şi al celei de a 35-a aniversări a eliberării patriei, a fost un an în care şi munca părinţilor a fost mai bună”, scria revista ”Cutezătorii” din anii 80.

 

 

Pluguşor comunist

Nu doar numele Moşului l-au schimbat comuniştii, ci şi cântecele şi colindele specifice Sărbătorilor de Iarnă. Pluguşorul în varianta clasică a dispărut vreme de câteva decenii, sub Ceauşescu, fiind înlocuit cu o variantă agreată de partid, în care copiii şi tinerii care mergeau la uratul nu uitau să amintească recunoştinţa faţă de partid şi, mai ales, faţă de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu.

”Aho, aho, copii şi fraţi/ Staţi puţin şi nu mînaţi/ Şi urarea mi-ascultaţi/ C-am pornit-o de cu zori/ Prin ţară colindători/ Prin oraşe, prin comune/ Cu urările străbune/ De viaţă, de sănătate/ La constructorii voinici/ La mineri, la-nvăţători/ Că ni-e ţara cîmp de flori/ Răsădit de muncitori/ Tînăr să se-nalţe-n soare/ Cu uzine, cu ogoare/Şi cu vise minunate (…)Anul care s-a-ncheiat/ A fost mîndru … Pentru zile minunate/ De partid asigurate/Anul care s-a-ncheiat/A fost mîndru şi bogat/Am’nălţat un imn ales/ Pentru-al XII-lea Congres/Cîntând dragostea fierbinte/ Pentru bravul preşedinte/Reales de-al ţării For/ Şi de întregul popor/ Să ne fie înainte/Înţelept conducător/ Nalt exemplu, far şi zbor ….” suna Pluguşorul din 1980.

 

 

 
Sursa historia.ro, click.ro