O nouă cercetare revoluționară confirmă că miezul interior al Pământului a încetinit semnificativ, un fenomen care a stârnit dezbateri aprinse între cercetători. Ce înseamnă această încetinire pentru planeta noastră și cum ar putea să ne afecteze viitorul?
Controverse între cercetători
Studierea miezului interior al Pământului este o provocare majoră pentru comunitatea științifică. Aflat la o adâncime de aproximativ 5.180 de kilometri, acest nucleu metalic solid se rotește independent de restul planetei, comportându-se ca o sferă în interiorul unei alte sfere mai mari. Seismologii au obținut informații despre mișcarea nucleului interior examinând undele provenite de la cutremure mari.
Dr. Lauren Waszek de la Universitatea James Cook din Australia explică: „Rotația diferențială a nucleului interior a fost propusă ca fenomen în anii ’70 şi ’80, dar abia în anii ’90 au fost publicate dovezi seismologice”. Cu toate acestea, interpretarea acestor date rămâne controversată. „Studiile (…) nu sunt în acord cu privire la rata de rotație și, de asemenea, la direcția acesteia în raport cu mantaua”, adaugă Waszek.
În plus, unele analize sugerează chiar că miezul interior ar putea să nu se rotească deloc, ceea ce complică și mai mult situația.
Un ciclu de 70 de ani
O ipoteză promițătoare propusă în 2023 sugerează că miezul interior al Pământului urmează un ciclu de rotație de 70 de ani. Potrivit acestei cercetări, miezul interior se rotea mai repede decât planeta însăși în trecut, dar acum a început să încetinească și chiar să se rotească în sens invers.
Dr. John Vidale de la Universitatea California de Sud afirmă: „Discutăm despre acest lucru de 20 de ani și cred că acum este bătut în cuie”. Conform calculelor echipei sale, miezul este pe punctul de a începe să accelereze din nou în următorii cinci până la zece ani.
Această descoperire a fost posibilă prin analiza undelor seismice produse de cutremure și teste nucleare, ceea ce a permis măsurarea precisă a schimbărilor în rotația miezului de-a lungul timpului. Cu toate acestea, aspectele mecanismului exact de rotație rămân încă neclare, iar cercetătorii subliniază necesitatea unor date suplimentare pentru a înțelege pe deplin acest fenomen.
Ce se află în miezul Pământului?
Miezul interior al Pământului este o zonă extrem de interesantă pentru oamenii de știință. Îngropat adânc, la peste 5.180 de kilometri de suprafață, acest miez metalic solid este înconjurat de un miez exterior metalic lichid. Cu o temperatură de aproximativ 5.400 grade Celsius, echivalentă cu cea a suprafeței Soarelui, miezul interior este alcătuit în principal din fier și nichel.
Câmpul magnetic al Pământului, generat de mișcarea fluidului bogat în metale din miezul exterior, joacă un rol crucial în protecția planetei noastre împotriva radiațiilor solare mortale. Influența miezului interior asupra acestui câmp magnetic rămâne încă neclară, dar cercetătorii sugerează că variațiile în rotația miezului ar putea afecta durata unei zile.
Oamenii de știință continuă să studieze nucleul interior pentru a înțelege mai bine cum s-a format și cum interactează cu restul straturilor subterane ale Pământului. Dr. Vidale subliniază: „Am putea avea vulcani la limita interioară a miezului, unde solidul și lichidul se întâlnesc și se mișcă”.
Efectele fenomenului
Schimbările în rotația nucleului sunt aproape imperceptibile pentru oamenii de la suprafața Pământului. Atunci când nucleul se rotește mai încet, mantaua se accelerează, ceea ce face ca Pământul să se rotească mai repede și lungimea unei zile să se scurteze cu doar miimi de secundă.
„Efectul în timpul vieții unei persoane? Nu-mi pot imagina că înseamnă prea mult”, spune Vidale. Cu toate acestea, studierea miezului interior rămâne esențială pentru a dezvălui misterele ce înconjoară formarea și evoluția planetei noastre.
Cercetătorii sunt de acord că metodologiile noi și viitoare vor fi cruciale pentru a răspunde la întrebările actuale despre nucleul interior al Pământului. „Avem nevoie de mai multe date și de instrumente interdisciplinare îmbunătățite pentru a investiga”, concluzionează Waszek.