Pentru început trebuie să știi că fără coajă, castravetele nu are nici măcar jumătate din valoarea sa terapeutică.
Castraveţii provin din sudul Asiei, unde, conform dovezilor istorice, sunt folosiţi în alimentaţie de acum mai bine de 10.000 de ani. Apoi, castraveţii s-au răspândit în întreaga lume, începând din antichitate.
Rând pe rând, Egiptul, Grecia şi apoi Roma au adoptat în culturi această legumă răcoritoare şi cu gust înviorător.
Pe teritoriul României, castraveţii sunt aclimatizaţi de peste 2500 de ani şi tot de atunci sunt folosiţi ca medicament, dar şi ca plantă magică.
Îndeosebi, la noi sunt cultivate două varietăţi ale castravetelui – “castravetele de murături” şi “castravetele de salată”.
“Castravetele de murături” este preferatul nostru – are dimensiuni mai mici decât cealaltă varietate, coaja aspră, buburoasă, de un verde-deschis la culoare.
“Castravetele de salată”, numit şi “castravete bulgăresc” este cel crescut în seră, îndeosebi iarna – lunguieţ, poate atinge până la patruzeci de centimetri lungime ori şi mai mult, are coaja netedă, verde-închis.
Ambele varietăţi au proprietăţi vindecătoare identice, însă nu au fost multă vreme luate în serios, poate şi datorită compoziţiei lor chimice, scrie Ilie Tudor.
Castravetele este alcătuit în proporţie de 96,5% din apă şi are foarte puţine calorii. Imaginaţi-vă: un kilogram de castraveţi are o consistenţă mai mică decât o felie de caşcaval, nu conţine grăsimi, doar o cantitate infimă de substanţe proteice.
În schimb, conţine o cantitate impresionantă de potasiu, fier, siliciu asimilabil, magneziu şi fosfor, care în cea mai mare parte sunt depozitate în coaja legumei.
În coajă găsim şi cea mai mare parte a vitaminei C, a vitaminei A şi a vitaminelor din complexul B, a enzimelor care intervin în procesul digestiei şi al metabolismului, a compuşilor sulfuroşi.
Astfel, cercetătorii afirmă că, fără coajă, castravetele nu are nici măcar jumătate din valoarea sa terapeutică.
Dacă ţinem morţiş să curaţăm castraveţii, atunci ne este recomandat să le mâncăm coaja şi să le aruncăm… miezul.
Aşadar, castraveţii se consumă cu tot cu coajă, foarte bine spălaţi, după ce înlăturăm porţiunile afectate, în salate sau simpli, tăiaţi felii.
Doza recomandată este de măcar 200 de grame pe zi, dar în cazul unor cure de slăbire, a bolilor care necesită o cantitate sporită de apă şi diuretice sau un aport mărit de minerale, porţia zilnică poate creşte până la 700-900 de grame.
Sucul de castraveţi are efect diuretic şi depurativ excepţional. Este un calmant gastric, hidratant şi răcoritor. Se bea imediat după stoarcere, câte 500-1000 ml pe zi.
Castraveţii muraţi păstrează o cantitate redusă din vitaminele legumelor proaspete, dar le rămân mineralele. Consumaţi cu mâncăruri grele, favorizează digestia şi metabolismul.
Cataplasmele cu castraveţi au efect răcoritor, calmant. Se folosesc mai ales contra arsurilor solare, a durerilor de cap, a usturimilor pe piele. Se taie leguma în felii subţiri şi apoi se aplică direct pe locul afectat, lăsându-se 15-20 de minute. Dacă e nevoie, putem repeta cu felii proaspete.
Castravetele poate fi utilizat în tratamente preventive. De exemplu, poate preveni pietrele la rinichi şi insuficienţa renală.
Un institut de cercetare londonez anunţa că este foarte posibil ca aparent banalii castraveţi să fie antidotul pentru anumite alimente cu un puternic efect cancerigen. De exemplu, nitraţii şi nitriţii, prezenţi în practic toate mezelurile şi produsele din carne şi care sunt vinovaţi de mii de cazuri de cancer la colon, au un efect toxic mult redus dacă se consumă împreună cu castraveţii.
Acelaşi efect îl au castraveţii şi în cazul acroleinei din uleiul folosit pentru prăjeli sau asupra faimoasei acrilamide din cartofii prăjiţi, din produsele de patiserie ori de panificaţie, care au, de asemenea, efect cancerigen.
Astm bronşic – o serie de substanţe conţinute în castravete (mai ales de către coaja acestuia), cum ar fi flavonoidele, compuşii de siliciu sau fenolii, au un puternic efect antiinflamator. Între altele, aceste substanţe previn fenomenul de inflamare a arborelui bronşic şi de apariţie a astmului bronşic, cu crizele sale specifice. Acest efect protector în faţa astmului se observă şi la fumători, precum şi la persoanele expuse la noxele din aer sau care răcesc frecvent.
Gastrita şi ulcerul gastric – castravetele se administrează în afara perioadelor de criză, când ajută la refacerea mucoasei gastrice lezate. Ajută, de asemenea, la reglarea secreţiei de sucuri acide. În timpul crizei de gastrită, castravetele este cel mai bine tolerat sub formă de suc, având efecte protectoare gastrice. În unele cazuri, însă, poate intensifica secreţia de sucuri acide şi poate agrava durerile şi leziunile, prin urmare, fiind necesar să fie administrat cu prudenţă.
Litiaza biliară – este foate bine prevenită de consumul zilnic de salată de castraveţi, preparată cu ulei virgin de măsline. Castravetele combinat cu uleiul de măsline acţionează, prin intermediul unor receptori aflaţi în tubul digestiv, asupra vezicii biliare, stimulând vărsarea bilei şi prevenind, astfel, dischinezia, stazele şi formarea de calculi în colecist.
Ateroscleroza, arterita obliterantă – aceeaşi salată de castraveţi combinaţi cu ulei virgin de măsline, care este un fel de mâncare extrem de frecvent întâlnit în dieta mediteraneană de vară, protejeaza arterele, inclusiv cele coronare, de îmbolnăvire.
Indigestia – castraveţii, cu tot cu coajă, conţin o enzimă (erepsina) care ajută la digestia mâncărurilor bogate în proteine – cele mai grele pentru stomac şi ficat. De asemenea, consumul de castravete previne tulburările şi bolile hepatice la marii consumatori de proteine, care preferă brânzeturile, ouăle, peştele sau carnea în alimentaţie. Se recomandă consumul a minimum 100 de grame de castravete la fiecare masă în care sunt prezente aceste alimente.
Diabet – coaja castraveţilor, în special a celor cu un gust amărui mai pronunţat, stimulează celulele pancreasului să produca insulina şi echilibrează glicemia prin acţiune directă. O cură de o lună, în care se consumă minimum jumătate de kilogram de castraveţi pe zi, cu tot cu coajă, previne diabetul, şi chiar tratează cu succes formele uşoare ale acestei boli.
Obezitate, îngrăşare – cea mai pură apă, fibre alimentare, substanţe diuretice naturale şi un număr infim de calorii, aceasta este cartea de vizită a unuia dintre cele mai bune alimente pentru slăbit: castraveţii. Persoanele care vor să slăbească ar trebui să consume în timpul sezonului măcar 600 de grame de castraveţi proaspeţi, cu tot cu coajă, pe zi. Este un tratament simplu, care duce la scăderi semnificative în greutate, prin micşorarea numărului de calorii din porţia zilnică de hrana, prin eliminarea apei suplimentare din ţesuturi, prin îmbunătăţirea metabolismului zaharurilor. În plus, castraveţii previn şi bolile şi tulburările de sănătate care apar frecvent atunci când pierdem prea multe kilograme într-un timp scurt. Castraveţii previn puseurile de hiper şi hipotensiune, previn tulburările cardiace şi afecţiunile gastro-intestinale, care pot apărea sau se pot agrava printr-o cură de slăbire mai drastică.
Guta – se face o cură de trei-patru săptămâni, timp în care se consumă zilnic o combinaţie de suc de castraveţi, amestecat cu suc de morcov, în proporţii egale. Un litru pe zi din acest elixir antrenează sărurile urice din articulaţii şi ajută la eliminarea lor prin urină, reduce inflamaţia articulaţiilor şi elimină gradat crizele dureroase.
Tensiunea arterială oscilantă, aritmia cardiacă – potasiul, magneziul şi fibrele alimentare conţinute în mari cantităţi de către castraveţi sunt adevărate medicamente pentru tratarea acestor două afecţiuni. Mai ales în timpul verii, când aceste boli devin foarte periculoase, este indicată cura în care se consumă zilnic între jumătate de kilogram şi un kilogram de castraveţi, vreme de măcar patru săptămâni.
Adjuvant în pancreatită – se consuma zilnic 300-500 de grame de castraveţi, cu tot cu coajă. Substanţele active din coaja castraveţilor stimulează secreţia endocrină şi exocrină a pancreasului, reduc inflamaţia acestui organ, ajută la o bună metabolizare a alimentelor complexe.
Sarcina – castraveţii consumaţi în timpul sarcinii reduc senzaţia de greaţă, precum şi frecvenţa acceselor de vomă produse de mişcare, de stres, de stimulări olfactive neplăcute etc. Nu este fixată o cantitate standard de castraveţi recomandată a fi consumată zilnic, este bine însă să aveţi acest “medicament” pe masă, pentru a avea o sarcină mai uşoară.
Constipaţie – la micul dejun şi la cină, se consumă câte 300 g de castraveţi, sub formă de salată cu ulei de măsline sau de tzatziki. Este un tratament simplu, care asigură nu mai puţin de 45% din necesarul zilnic de fibre alimentare şi 30% din necesarul de apă, stimulând, în acelasi timp, şi peristaltismul intestinal, dar şi eliberarea de sucuri digestive. Ca atare, această cură se dovedeşte a fi benefică atât în cazul unei constipaţii atone, cât şi al unei constipaţii datorate dispepsiei sau unei diete sărace în fibre alimentare.
Tendinite, probleme articulare – foarte bogaţi în siliciu uşor asimilabil şi în magneziu, având şi intense efecte depurative, castraveţii sunt, alături de dovlecei, cele mai bune legume în tratarea acestor afecţiuni. În Statele Unite şi în Franţa, castraveţii şi extractele din coajă de castravete sunt deja frecvent folosite în clinicile destinate tratării sportivilor care au suferit traumatisme ori care se confruntă cu boli articulare cronice datorate suprasolicitării. Prin conţinutul lor de potasiu, castraveţii sunt folosiţi şi contra durerilor şi a contracturilor musculare.
Durerile de cap provocate de căldură, insolaţie – se consumă jumătate de litru de suc de castraveţi cu puţină lămâie, pe stomacul gol, într-o doză unică. Este un foarte bun re-hidratant, conferă o senzaţie de răcoare şi diminuează intensitatea durerilor de cap. Suplimentar, pe cale externă, se folosesc felii reci de castravete, care se aplică pe frunte, pe ceafă şi pe tâmple.
Arsuri uşoare, arsuri solare – se aplică într-un strat gros, de mai multe ori pe zi, un piure obţinut din castraveţi cruzi, zdrobiţi, pe porţiunea afectată. Este un tratament calmant, uşor antiseptic, prevenind suprainfectarea. Diminuează inflamaţia şi ajută la refacerea mai rapidă a ţesuturilor, după arsurile de gradul I şi II.
Keratoza – zilnic, se aplică pe porţiunile de piele afectate un piure obţinut din 5 părţi castraveţi zdrobiţi şi o parte ulei virgin de măsline, care se amestecă bine, pentru a se omogeniza. Preparatul obţinut se întinde prin masaj uşor, de tip mângâiere, vreme de cinci minute. Intern, se consumă salată de castraveţi cu ulei presat la rece de măsline, dar şi alte alimente bogate în vitamine, cum ar fi cătina, nucile, morcovii.
Precauţii şi contraindicaţii: Practic, nu există reacţii adverse şi nici contraindicaţii la castraveţi. Totuşi, persoanele cu hipertensiune severă, cu ascită ori cu alte afecţiuni la care aportul de lichide în organism este limitat, vor consuma cu măsură aceste legume, care conţin 95% apă.
Există şi persoane a căror digestie nu se împacă foarte bine cu castraveţii – în cazuri foarte rare, ei produc indigestii, dureri abdominale, stare de greaţă. Aceste simptome se datorează, de obicei, seminţelor de castravete şi, ca atare, vor dispărea dacă seminţele sunt îndepărtate de pe feliile de castravete, înainte de a fi consumate.
Pe de altă parte, trebuie ştiut că seminţele castraveţilor sunt pe locul doi, după coajă, ca şi conţinut de vitamine şi alte substanţe cu efect terapeutic.
Sursa: Elldor.Info