În 2024, România se pregătește din nou pentru trecerea la ora de iarnă, un moment anual care aduce cu sine o mică ajustare în rutina zilnică a fiecăruia dintre noi. Această schimbare ne oferă o oră în plus de somn, dar vine și cu anumite provocări legate de adaptarea organismului la noul program.
România va trece la ora de iarnă în noaptea de sâmbătă, 26 octombrie, spre duminică, 27 octombrie 2024. La ora 4:00 dimineața, ceasurile se vor da înapoi cu o oră, marcând astfel revenirea la ora standard a Europei de Est (EET). Acest lucru înseamnă că vom dormi cu o oră mai mult în acea noapte, iar ziua de duminică va avea, practic, 25 de ore, fiind cea mai lungă zi a anului.
Această schimbare este parte dintr-o practică internațională adoptată de multe țări pentru a valorifica mai bine lumina naturală pe parcursul zilei. Trecerea la ora de iarnă semnalează, de asemenea, începutul sezonului rece și reducerea treptată a numărului de ore de lumină naturală pe care le avem în fiecare zi.
Practicarea trecerii la ora de iarnă are rădăcini în eforturile de a economisi energie și de a folosi mai eficient lumina naturală. Această idee a fost propusă inițial în secolul al XVIII-lea de Benjamin Franklin și a fost adoptată pe scară largă în timpul Primului Război Mondial, având ca scop reducerea necesarului de iluminat artificial în seara, economisind astfel resursele energetice.
În timpul verii, când zilele sunt mai lungi, ora de vară ne permite să ne bucurăm de mai multe ore de lumină naturală seara. În schimb, trecerea la ora de iarnă ajustează programul pentru a se potrivi mai bine cu orele de lumină disponibile în timpul sezonului rece, când zilele sunt mai scurte.
Impactul trecerii la ora de iarnă asupra sănătății
Deși trecerea la ora de iarnă ne oferă o oră suplimentară de somn, nu toți oamenii se adaptează ușor la această schimbare. Cercetările au arătat că modificările în rutina zilnică pot avea un impact temporar asupra sănătății. De exemplu, unele studii sugerează că există o creștere a cazurilor de atac de cord și a accidentelor rutiere în zilele imediat următoare schimbării orei, din cauza perturbării ritmului circadian.
„Trecerea la ora de iarnă și schimbarea orei de trezire reprezintă factori de stres pentru organism. Este un proces care, în situații normale, necesită o perioadă relativ scurtă de acomodare, de maximum o săptămână. Totuși, e important ca această adaptare să fie sprijinită printr-un program de odihnă corespunzător, o alimentație echilibrată și o activitate fizică susținută, pentru a ne ajuta să reintrăm în formă într-un timp cât mai scurt”, spune dr. Corina Zugravu, președintele Centrului de Studii despre Bere, Sănătate și Nutriție, potrivit Viva.ro.
În timp ce România continuă să adopte schimbarea sezonieră a orei, la nivel mondial există o mișcare tot mai mare spre renunțarea la această practică. Aproximativ 60% din țările lumii au eliminat deja schimbarea orei, considerând că beneficiile economice nu mai justifică perturbarea adusă ritmului zilnic al oamenilor.
Trecerea la ora de iarnă în 2024 va avea loc în noaptea de 26 spre 27 octombrie, oferindu-ne o oră suplimentară de somn. Deși această schimbare este un eveniment obișnuit, ea poate avea un impact temporar asupra sănătății și stării noastre de bine. Cu toate acestea, prin adoptarea unor măsuri simple de adaptare, putem reduce disconfortul și ne putem bucura de beneficiile unei ore suplimentare de odihnă. În contextul dezbaterilor globale despre relevanța acestei practici, rămâne de văzut dacă trecerea la ora de iarnă va continua să fie o parte a rutinei noastre anuale sau dacă va fi eliminată în viitorul apropiat.
