Studiul a fost realizat de cercetători de la Universitatea Rutgers din Statele Unite și a inclus 995 de persoane cu vârste între 18 și 29 de ani. Rezultatele au apărut în revista științifică JMIR Formative Research. Potrivit cercetării, 32,3% dintre participanți au folosit instrumente precum ChatGPT, Google Gemini sau Meta AI ca să afle informații despre consumul de substanțe.
Aproximativ 93% dintre cei care au apelat la inteligența artificială pentru astfel de informații au vrut să afle mai multe despre riscurile și consecințele consumului. În jur de jumătate au căutat date despre anumite substanțe, inclusiv despre dozaje.
Alți 35% au întrebat chatboturile despre tulburările legate de consumul de substanțe, de pildă dependența. Pentru unii utilizatori, aceste instrumente au ajuns o sursă frecventă de informare. Aproape jumătate dintre cei care le-au folosit în acest scop spun că o fac cel puțin lunar. Aproximativ 12% întreabă săptămânal, iar 4% zilnic sau aproape zilnic.
Participanții au acordat răspunsurilor AI despre droguri și alcool un scor mediu de încredere de 3,66 din 5, față de 3,51 pentru utilizarea generală a acestor instrumente. Mireia Triguero Roura, cercetătoare la Universitatea Rutgers și autoarea principală a studiului, avertizează că informațiile incorecte pot favoriza decizii riscante privind consumul de substanțe.
Riscul este important în cazul tinerilor adulți, o categorie vulnerabilă la consecințele consumului de droguri și alcool. Studiul nu a evaluat însă direct corectitudinea răspunsurilor oferite de chatboturi și nici nu a demonstrat că folosirea lor a provocat comportamente periculoase.
Dintre cei care au căutat informații despre substanțe prin AI, aproximativ 93% au folosit și Google în același scop. Această proporție sugerează că chatboturile completează metodele tradiționale de căutare online, fără să le înlocuiască neapărat.
Au apărut și diferențe între grupuri. După ajustarea statistică pentru alți factori, bărbații au avut șanse de aproximativ două ori mai mari decât femeile să spună că folosesc AI pentru informații despre substanțe. Cercetătorii au constatat și o probabilitate mai mare de utilizare în rândul respondenților de culoare, comparativ cu cei albi.
Autorii cred că diferențele ar putea fi legate de accesul la serviciile medicale, de teama de stigmatizare sau de încrederea în sursele de informare.
Sondajul a fost realizat online, în aprilie 2026, printre tinerii din Statele Unite. Rezultatele nu pot fi extinse automat la tinerii din Europa sau din România. Cercetătorii intenționează să analizeze în continuare acuratețea răspunsurilor generate de AI și modul în care acestea influențează deciziile privind consumul de alcool și droguri.
