La ce te duci cu gandul cand auzi ,,lipii turcesti”? Eu cu siguranta calatoresc in timp si imi amintesc cu placere perioada copilariei, atunci cand stateam la cozi la brutariile turcesti pentru a cumpara cele mai bune lipii. Mirosul ispititor il simteam de pe balcon, cea mai buna reclama! Mirosul. Dupa ce achizionam 2, 3 lipii, ajungeam fericita acasa, o rupeam in doua si mancam cu ce aveam prin casa, era buna cu absolut orice, chiar si goala. Combinatia preferata era cu telemea de vaca luata de la tarani si ceapa verde, o delicatesa…ce sa mai! Pentru ca astazi nu mai avem parte de aceleasi brutarii, m-am interesat de reteta si am obtinut-o. Gustul este autentic si foarte buuun. Sper sa va placa si voua. Iata de ce aveti nevoie.
Ingrediente:
750g faina alba (daca gasiti faina pentru paine, cu atat mai bine, plain strong flour), 15g sare, 15 g ulei de masline, 10g zahar, 7g (un plic) drojdie uscata (numai pentru 500g faina!), 540 ml apa calduta
Ingrediente pentru uns lipia turceasca:
1 ou amestecat cu apa in proportie de 1:1, seminte de susan si de mac (dupa preferinta puteti adaugasi si semninte de dovleac, floarea soarelui, chia).
Mod de preparare:
Se amesteca toate ingredientele si se framanta bine cu robotul cam 8-10 minute. Aluatul este moale si lipicios. Se lasa la crescut 1 ora, 1 ora si jumatate. Se rastoarna apoi pe o suprafata presarata cu faina si se imparte in 3, dar cu atentie, fara sa miscati mult aluatul, ca sa nu iasa aerul din el. Se mai lasa la crescut inca o data, acoperite, 20 minute.
Se formeaza apoi forme rotunde, lunguiete sau ovale si se pun pe o tava acoperita cu hartie de copt.
Se ung cu oul amestecat cu apa si apoi se impung cu degetul aratator astfel incat sa ramana gaurele in aluat. Se presara cu semintele preferate si se mai lasa 20 minute la crescut. Se dau la cuptorul preincalzit (250°C) 7-9 minute. Nu mai mult pentru ca-si pierd atunci elasticitatea caracteristica.
Taina la uns: apa ofera luciu, oul culoare.
Daca ti-a placut aceasta reteta, arata-le si prietenilor tai!
Pofta buna!
Vezi si reteta pentru focaccia:
Focaccia, painea de origine italiana, e foarte aromata, se face foarte usor si nu e nevoie de niciun fel de mixer, robot de bucatarie sau masina de facut paine, pentru ca se framanta foarte usor cu mana. Din cantitatile de mai jos va iese o focaccia de 28 cm diametru si cam 5 cm grosime, care e suficienta (in cazul nostru, familie de 2 adulti+ copil) 2 zile. Reteta in sine e foarte simpla, dureaza putin intr-adevar pana creste coca, dar va asigur ca merita: este o paine facuta in casa, stii sigur ce contine, o condimentezi dupa bunul tau plac si e mereu proaspata si la indemana.
Ingrediente: 350g faina alba, 200ml apa calduta, un pliculet drojdie uscata, 2 lingurite zahar, o lingurita sare, o lingura mare ulei de masline, 150g masline fara samburi si feliate, o lingurita oregano, o lingurita busuioc, o lingurita rozmarin
Pentru garnisit: ulei de masline, sare, ierburi aromatice, felii de masline
Mod de preparare:
Mai intai amestecam apa, drojdia, zaharul si sarea pana se dizolva drojdia, apoi lasam 10 minute intr-un loc caldut, pentru a se activa drojdia. Intr-un bol incapator cernem faina si ii facem o gropita in mijloc, unde urmeaza sa turnam amestecul de drojdie (maiaua). Turnam apoi si uleiul de masline si framantam cca 5 minute, sau pana avem un aluat omogen. Mutam apoi aluatul pe planseta tapetata usor cu faina (aluatul ar trebui sa nu se lipeasca deloc de degete sau de masa, deci faina e mai mult o masura preventiva) si il mai framantam alte 5 minute, pentru a avea un aluat elastic si care nu se lipeste deloc.
Mutam apoi aluatul intr-un bol curat, usor uns cu ulei de masline si il punem intr-un loc caldut, la dospit, cca o ora. Dupa o ora, sau cand aluatul isi dubleaza volumul, il apasam usor cu degetele pentru a scoate aerul, apoi il intindem pe planseta (cu sucitorul) si punem maslinele si ierburile aromatice (nu uitati sa pastrati cateva masline pentru garnisit).
Inchidem foaie de aluat (la fel ca pizza calzone), astfel incat umplutura sa ramana la mijloc si il framantam bine de tot, pentru ca umplutura sa se distribuie uniform in tot aluatul. Il punem apoi intr-o tava de tort cu peretii detasabili (sau puteti folosi orice alta forma, nu neaparat rotunda sau puteti pur si simplu sa puneti aluatul pe o tava si sa ii dati voi o forma oarecare) si il nivelam frumos folosind o lingura. Lasam din nou aluatul la dospit, asezand tava intr-un loc caldut, acoperita cu un prosop curat sau cu folie alimentara transparenta, alte 20 minute.
Dupa cele 20 minute, facem cu degetul niste gauri in aluat, nu foarte dese insa pe toata suprafata aluatului. Il lasam sa creasca alte 20 minute, intre timp incingem cuptorul la 180 de grade. La sfarsitul timpului de dospire, turnam peste aluat ulei de masline, astfel incat sa intre bine in gaurelele pe care le-am facut in aluat. Presaram deasupra sare de mare si ierburi aromatice dar si cateva feliute de masline, cele pe care le-am pus deoparte. Dam apoi tava la cuptor 20-25 de minute sau pana creste frumos si are o crusta aurie frumoasa. Desfacem peretii tavii, scoatem focaccia si daca mai avem rabdare, o lasati sa se raceasca un pic, dupa care puteti sa treceti la actiune (infulecarea, cum ar veni).
Nu pot sa va descriu in cuvintele-mi stangace cum poate mirosi in casa in timp ce se coace focaccia asta. Si numai pentru miros merita sa faceti painea asta! Partea buna este ca sunt foarte multe variatiuni la reteta si puteti pune in loc de masline ceapa tocata marunt, usturoi, rosii cherry si cam orice fel de condimente va trec prin minte. O sa va arat rand pe rand si alte variante de focaccia pe care le-am facut si urmeaza sa le fac. Sper ca v-am lamurit cu tot ce am scris ca e o paine de casa care trebuie incercata si daca nu v-am lamurit, fac un ultim efort cu pozele de mai jos. Sa va fie de bine!
Sursa: elady.ro
teoskitchen.ro