Prima sărbătoare cu cruce roșie din calendarul lunii iunie este Înălțarea Domnului, celebrată în acest an pe 13 iunie. Menționăm “în acest an” deoarece data Înălțării Domnului este determinată de Paști, fiind sărbătorită la 40 de zile după aceasta.
Întrucât Paștele a căzut anul acesta pe 5 mai, Înălțarea Domnului se sărbătorește 40 de zile mai târziu, pe 13 iunie. În alte ocazii, Înălțarea Domnului poate fi celebrată în altă lună decât iunie.
Potrivit site-ului crestinortodox.ro, Înălțarea Domnului marchează momentul în care Hristos și-a luat ucenicii, i-a dus spre Betania, i-a binecuvântat și apoi s-a înălțat la cer, îndepărtându-se de ei.
Experții subliniază că această sărbătoare nu trebuie văzută ca fiind ultimul act al lui Hristos pe Pământ. El rămâne prezent și activ în creație prin Duhul Sfânt.
Această mare sărbătoare este însoțită de diverse tradiții și obiceiuri străvechi:
– oamenii poartă frunze de nuc la brâu, asemenea lui Iisus când s-a înălțat
– se spune că cei care mor de Ispas ajung în cer
– vitele sunt bătute cu leuștean pentru a se îngrășa
– se taie păr din vârfurile cozilor vitelor și se îngroapă într-un furnicar, rostindu-se: “Să dea Dumnezeu să avem atâția miei și viței câte furnici sunt în acest furnicar!”
– de Ispas, nu se dau foc și sare din casă, pentru a evita nefericirea în familie; sarea nu se împarte pentru că vacile nu vor avea smântână
– se crede că cine seamănă după Ispas nu va avea recoltă
– femeile oferă azime calde, ceapă verde și rachiu pentru sufletele morților
– se dăruiește lapte dulce fiert cu pasat, împreună cu buchete de mături culese de pe câmp
– dat fiind că Înălțarea Domnului este considerată la fel de importantă ca Învierea, credincioșii vopsesc ouă roșii și sărbătoresc la fel ca de Paști.
ALTE TRADIȚII
În tradiția populară, există o credință conform căreia Ispas a fost martor la Înălțarea Domnului, alături de Apostoli. El era cunoscut ca un om vesel și binevoitor, astfel că de sărbătoarea Înălțării Domnului, de Ispas, este bine ca oamenii să-i urmeze exemplul: să fie binedispuși, să evite conflictele și să nu-și creeze probleme unii altora. Respectând această tradiție, bucuria va rămâne în familie, iar problemele și ghinioanele vor dispărea din viața gospodăriei.
Legat de Ispas, există și o credință populară conform căreia cel care moare în această zi ajunge direct în Rai.
Ispasul este o zi de împăcare, un moment de reconciliere cu rudele și prietenii din comunitate unde au existat resentimente.
Pentru bunăstarea casei
Se adună flori de alun
În anumite localități din Transilvania și Argeș, fetele și băieții merg în ajunul sărbătorii Înălțării Domnului să culeagă flori de alun, care înfloresc și se scutură în zori. Se spune că aceste flori au puteri magice și trebuie păstrate alături de busuiocul sfințit la Bobotează; acest ritual aduce prosperitate, menține armonia și dragostea în familiile care îl îndeplinesc.
Se împart cănițe cu păsat
De asemenea, pentru bunăstarea casei, este bine ca fiecare gospodină să împartă în această zi cănițe cu lapte dulce în care s-a fiert păsat.
Nu se mai fac semănături după Ispas
Semănăturile trebuie făcute până în ziua de Ispas; dacă se continuă după această dată, ele nu vor da roade.
Sărbătoarea Înălțării Domnului este ultima zi din an când creștinii ortodocși înroșesc ouă și prepară mâncăruri tradiționale asemănătoare celor de Paști, pe care le sfințesc la biserică.
În popor, sărbătoarea este cunoscută sub denumirea de Ispas, un cuvânt de origine latină (Spasiteli), care se traduce prin (Mântuitorul).
Oamenii se salută cu formulele „Hristos s-a înălțat!” și „Adevărat s-a înălțat!”
