Pe data de 12 decembrie 2024 este prăznuit Sfântul Spiridon al Trimitundei. Datorită numeroaselor minuni săvârșite pretutindeni, Sfântul Spiridon este cunoscut și sub numele de „Sfântul călător”. Legenda spune că Sfântul aleargă neobosit prin lume pentru a-i ajuta pe cei aflați în nevoie, iar această activitate neobosită îi uzează periodic încălțămintea, confecționată din mătase.
În fiecare an, pe 12 decembrie, preoții de la catedrala din Corfu îi înlocuiesc veșmintele și papucii tociți, iar cele uzate sunt trimise în dar mănăstirilor ortodoxe din întreaga lume. Acest gest simbolic este reflectat și în cântările din Acatistul Sfântului Spiridon, unde se spune: „Bucură-te că ești și cu oamenii cu trupul petrecător; Bucură-te că încălțămintele tale slujesc ca dovadă“.
Sfântul Spiridon este sărbătorit de Biserică în fiecare an pe 12 decembrie, fiind cunoscut ca sfântul care „pleacă din raclă” pentru a-i ajuta pe cei ce-l cheamă cu credință și dragoste în rugăciune. Sfintele sale moaște, păstrate în catedrala din insula Corfu, Grecia, sunt mărturii ale numeroaselor minuni săvârșite de acest mare ocrotitor al credincioșilor. Născut în jurul anului 270, în localitatea Askia din insula Cipru, pe vremea domniei Sfântului Împărat Constantin cel Mare, numele său derivă din cuvântul grecesc „σπυρίς” (coșuleț împletit). Înainte de a deveni episcop, Spiridon era un simplu păstor, căsătorit și tată al unei fiice, Irina. Rămas văduv la o vârstă tânără, sfântul și-a crescut singur copilul, iar după ce Irina a trecut și ea la cele veșnice, Spiridon s-a dedicat unei vieți ascetice. A folosit toată averea sa pentru a-i ajuta pe bolnavi și a găzdui străini, iar pentru curăția vieții sale a fost ales episcop al cetății Trimitunda, aproape de orașul Pafos. Ca episcop, Sfântul Spiridon a continuat să ducă o viață simplă, îmbinând grija pentru „oile cuvântătoare” – credincioșii săi – cu îndatoririle de păstor al turmei sale de animale. În jurul anului 295, în timpul persecuțiilor împăratului păgân Maximian, Spiridon a fost arestat și exilat, dar a rămas neclintit în credința sa. În anul 325, Sfântul Spiridon a participat la Sinodul Ecumenic de la Niceea, convocat de Împăratul Constantin cel Mare pentru combaterea ereziei lui Arie. În fața ereticilor care negau Sfânta Treime, sfântul a săvârșit o minune memorabilă: ținând în mână o cărămidă, a făcut semnul Crucii și s-a rugat, invocând numele Sfintei Treimi. Caramida s-a descompus în cele trei elemente componente – focul s-a ridicat, apa a curs, iar pământul a rămas în palmă – demonstrând astfel unitatea și trinitatea lui Dumnezeu. Sfântul Spiridon a trecut la Domnul în anul 348, la vârsta de 78 de ani, fiind îngropat în biserica „Sfinții Apostoli” din Trimitunda. Mai târziu, moaștele sale au fost mutate pentru protecție în Constantinopol, iar după cucerirea capitalei bizantine de către turci în 1453, au ajuns în Serbia și, în cele din urmă, în insula Corfu, Grecia. Astăzi, moaștele Sfântului Spiridon se află în catedrala din Corfu, unde atrag nenumărați pelerini. Credincioșii îl cinstesc ca pe un mare făcător de minuni și ocrotitor al celor aflați în suferință. Sfântul Spiridon rămâne o figură emblematică a ortodoxiei, un exemplu de smerenie, dragoste și putere dumnezeiască.
Rugăciune către Sfântul Spiridon
„Apărătorului credinței să-i aducem din inimă mărturisiri mulțumitoare. Toți care prin ale lui înțelepte învățături ne-am luminat cu credința și să-i cântăm. Bucură-te, Sfinte Ierarhe Spiridon, mare făcător de minuni! Vrednicule păstor al Bisericii, Sfinte Ierarh Spiridon, deşi nu avem nici vrednicie şi nici pricepere pentru a ne ruga ţie cu potrivite cuvinte. Totuşi venim la tine, sfinte, şi mărturisindu-ne multele păcate săvârşite, ne rugăm ţie cu smerenie. Întinde mâna ta cea dreaptă, cu care de-a lungul vieţii ai săvârşit atâtea minuni, şi binecuvântează-ne pe noi toţi, cei care venim la tine cu credinţă! Nădejde a celor care şi-au pierdut nădejdea, mângâiere a celor necăjiţi, te rugăm fii mijlocitor pentru sufletele noastre cele împovărate de multe ispite şi, cu obişnuita ta bunătate şi iubire de oameni, roagă-te către Ziditorul tuturor să ne dăruiască vindecare de feluritele boli ale sufletului. Sfinte Spiridon, roagă-te pentru noi! Învredniceşte-ne şi pe noi, nevrednicii, ca prin mijlocirea ta să ne împărtăşim de bunătăţile sufleteşti şi trupeşti făgăduite adevăraţilor credincioşi. Dăruieşte-ne, sfinte, ajutorul tău cu care, biruind otrăvitoarele gânduri care se luptă cu noi neîncetat, să dobândim cele de folos pentru viaţa aceasta şi, mai ales, pentru cea viitoare. Bucură-te, cel ce ești cu îngerii slujitor! Bucură-te, că ești și cu oamenii cu trupul petrecător! Bucură-te, al cărui trup astăzi săvârșește minuni! Bucură-te, că încălțările tale slujesc drept dovadă. Amin!”.