Călin Georgescu a sesizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg, contestând decizia Curții Constituționale din România de a anula alegerile prezidențiale, potrivit unei informații publicate de Q Magazine, care citează surse din domeniul juridic. Acțiunea a fost inițiată în paralel cu alte demersuri legale întreprinse pe plan intern. Deciziile Curții Constituționale din România sunt definitive și obligatorii, neputând fi supuse recursului în instanțele naționale.
Curtea de Apel București a respins, marți, ca fiind nefondată, cererea prin care Călin Georgescu contesta trei hotărâri ale Biroului Electoral Central (BEC), adoptate după anularea alegerilor de către Curtea Constituțională. Luni, instanța a amânat pronunțarea până la soluționarea unor cereri de recuzare a judecătoarei Cristina Ardelean, care au fost însă respinse în aceeași seară.
Călin Georgescu este asistat la CEDO de avocata Maria Vasii, cunoscută pentru reprezentarea polițistului Cristian Cioacă în cazul dispariției Elodiei. Cererea, înregistrată sub numărul 37327/24, urmează să fie analizată „în cel mai scurt timp, pe parcursul lunii ianuarie 2025”, conform răspunsului oficial al Curții, consultat de Q Magazine. Inițierea unei proceduri de urgență subliniază gravitatea situației și nevoia unei decizii rapide pentru apărarea valorilor democratice și a statului de drept.
Printre argumentele invocate de Călin Georgescu în susținerea plângerii se numără:
“Prejudiciu ireparabil:
Suspendarea procesului electoral și invalidarea voturilor afectează iremediabil drepturile reclamantului și ale cetățenilor români, garantate de Art. 3, Protocolul nr. 1 al Convenției.
Criză politică și socială:
Vidul electoral creat prin decizia CCR subminează stabilitatea politică și încrederea publicului în statul de drept, provocând proteste sociale și riscuri de instabilitate internă.
Urgența situației:
Turul doi al alegerilor prezidențiale trebuia să aibă loc la 8 decembrie 2024. Amânarea pe termen nedefinit a procesului electoral afectează drepturile democratice ale cetățenilor și generează riscul perpetuării unor practici nedemocratice.
Imposibilitatea de a exercita căi de atac interne:
Deciziile CCR sunt definitive și general obligatorii, iar legislația română nu oferă un mecanism intern de contestare a acestora, încălcând Articolul 13 al Convenției (dreptul la un recurs efectiv).”
De asemenea, în documentul depus la Curtea Europeană sunt evocate și argumentele în baza cărora se impune judecarea rapidă a cazului:
„Impactul direct asupra drepturilor fundamentale:
Decizia CCR a anulat procesul electoral în desfășurare, încălcând drepturile fundamentale ale alegătorilor și candidaților, inclusiv dreptul reclamantului de a candida.
- Ministrul Muncii explică noile taxe pe pensii și promite măsuri de compensare prin vouchere la energie
- Se schimbă regulile: nu vom mai primi garanția de 50 de bani pentru ambalaje. Ce se întâmplă cu sistemul SGR în România
- Premierul Ilie Bolojan cere adoptarea urgentă a măsurilor fiscale: „Nu există altă soluție”
Criza constituțională:
Lipsa unui președinte ales democratic creează un vid de legitimitate, punând în pericol stabilitatea instituțională și principiile statului de drept.
Reacții sociale:
Gesturile de protest, precum distrugerea documentelor de identitate, reflectă o pierdere profundă a încrederii cetățenilor în procesul democratic.
Un precedent în atacarea deciziilor CCR la CEDO a fost creat de fostul procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, care a intentat procesul după ce Curtea Constituțională a României l-a obligat pe președintele Klaus Iohannis să o revoce din funcție. Curtea de la Strasbourg i-a dat câștig de cauză Laurei Codruța Kovesi în 2020.
Declarație de neutralitate politică
Reamintim că această platformă are un caracter neutru din punct de vedere politic și nu susține nicio formațiune sau ideologie. Obiectivul nostru este strict informativ, reflectând în mod echilibrat informații din surse publice. Vă mulțumim pentru încrederea acordată!
