Comunitatea medicală din Iași este din nou în doliu, după decesul neașteptat al Gabrielei Ștefănescu, medic respectat în vârstă de 56 de ani. Trupul neînsuflețit al acesteia a fost descoperit într-o cameră de hotel din București, unde participase recent la un simpozion medical și susținuse o prelegere de specialitate.
Moartea sa fulgerătoare ridică din nou semne de întrebare într-un context tot mai îngrijorător: seria de decese misterioase din rândul angajaților Spitalului „Sfântul Spiridon” din Iași, care a fost deja supranumit în spațiul public drept „spitalul morții”.
Posibilă cauză: tulburare cardiacă paroxistică
Potrivit surselor apropiate anchetei, Gabriela Ștefănescu nu avea probleme medicale cunoscute. Ipoteza luată în calcul de medicii legiști indică o tulburare paroxistică de ritm cardiac – o afecțiune rară, dar periculoasă, care poate duce la stop cardiac brusc chiar și în absența unui istoric de boli cronice.
Familia și colegii sunt în stare de șoc, mai ales că medicul era cunoscut pentru stilul de viață echilibrat și implicarea profesională remarcabilă.
Seria de decese de la „Sfântul Spiridon” continuă
Tragedia Gabrielei Ștefănescu nu este un caz izolat. În ultimele luni, alte decese suspecte au fost înregistrate în rândul personalului medical de la Spitalul „Sfântul Spiridon”, amplificând temerile privind un posibil pattern alarmant.
- Un brancardier de 54 de ani a murit în urma unui infarct imediat după terminarea unei ture epuizante.
- George Ștefan Tilă, medic rezident în gastroenterologie, a decedat pe 28 martie, la doar 31 de ani. Deși suferea de anumite afecțiuni, moartea sa prematură a șocat întreaga comunitate.
Aceste evenimente tragice ridică întrebări serioase despre stresul intens, suprasolicitarea și eventualele probleme sistemice din cadrul unuia dintre cele mai importante spitale din regiune.
Un semnal de alarmă pentru sistemul medical românesc
Moartea Gabrielei Ștefănescu reaprinde discuțiile despre starea de sănătate a personalului medical, în special în contextul suprasolicitării cronice și al lipsei de sprijin psihologic în sistemul sanitar. Tot mai mulți specialiști cer măsuri urgente pentru evaluarea și protejarea celor care lucrează în condiții extreme, în linia întâi a sănătății publice.