Curtea Constituțională a României (CCR) a respins cu unanimitate de voturi sesizarea formulată de o persoană fizică, vizând refuzul Meta Platforms Ireland de a pune în aplicare deciziile Biroului Electoral Central (BEC). Hotărârea este definitivă și va fi publicată în Monitorul Oficial.
Ce a decis Curtea Constituțională?
În ședința din 21 mai 2025, CCR a analizat sesizarea domnului A.C.S., care reclama faptul că Meta – compania care deține Facebook și Instagram – nu a respectat o decizie emisă de BEC în contextul alegerilor prezidențiale.
- Moartea lui Mircea Lucescu în Săptămâna Patimilor: ce spune Biserica și ce semnificații există în tradiția populară
- Decizie oficială privind certificatele de handicap. Măsuri urgente anunțate de autorități
- Schimbare majoră pentru pensionarii care au cotizat înainte de 1990! Statul pregătește o decizie fără precedent
După deliberări, judecătorii au decis respingerea sesizării, considerând că nu există temei constituțional pentru a obliga Meta să pună în aplicare hotărârile Biroului Electoral.
Contextul sesizării
Sesizarea vine în urma unei plângeri depuse de AUR împotriva lui Nicușor Dan, actualul președinte al României. Plângerea a fost admisă de BEC în sâmbăta dinaintea primului tur al alegerilor, vizând un material electoral publicat pe Facebook pe data de 3 mai 2025, după ora 07:00 — moment în care legislația interzice difuzarea de propagandă electorală.
Deși BEC a constatat încălcarea regulilor, Meta nu a înlăturat materialul de pe platformă, ceea ce a dus la formularea sesizării către CCR.
Motivarea CCR urmează să fie publicată
CCR a precizat că argumentele reținute pentru soluția adoptată vor fi detaliate în motivarea hotărârii, care va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Până în acest moment, Curtea nu a oferit detalii suplimentare despre raționamentul juridic care a stat la baza deciziei.
Ce urmează?
Hotărârea CCR va fi comunicată oficial BEC, însă nu poate fi contestată, fiind definitivă. Decizia ridică probleme de aplicabilitate a legislației electorale în mediul digital, mai ales în relația cu platformele globale care nu sunt supuse legislației române în mod direct.
Este de așteptat ca în viitorul apropiat să fie demarată o dezbatere privind reglementarea campaniilor online, în contextul în care tot mai multe incidente implică rețele sociale și conținut electoral difuzat ilegal în perioada de interdicție.
