Autoritățile chineze se confruntă cu o creștere alarmantă a infecțiilor cu virusul chikungunya, transmis prin înțepătura țânțarilor Aedes. În provincia Guangdong au fost confirmate peste 7.700 de cazuri, epicentrul epidemiei fiind orașul Foshan. Situația a fost catalogată drept „fără precedent”, determinând măsuri sanitare ample: pulverizări masive cu insecticid, restricții de circulație și carantină în mai multe zone.
Cum se transmite virusul și ce simptome provoacă
Chikungunya se răspândește exclusiv prin înțepătura țânțarilor infectați, nu prin contact direct între persoane. Perioada de incubație este cuprinsă între 2 și 12 zile. Printre simptome se numără febra, durerile articulare intense, oboseala accentuată, erupțiile cutanate și durerile musculare. Deși rata de mortalitate este redusă, recuperarea poate fi dificilă, durerile articulare persistând uneori luni întregi.
- Descoperire șocantă lângă trupul medicului găsit fără viață în camera de gardă – ce ținea în mână Ștefania Szabo
- „A fost otrăvită!” Dezvăluiri cutremurătoare după moartea Ștefaniei Szabo! Ce a ieșit la iveală la doar câteva ore după ce doctorița a fost găsită fără viață în camera de gardă
- Ultimă oră: Rezultate neașteptate în autopsia doctoriței Ștefania Szabo – detaliul care schimbă totul
Risc pentru România: minim, dar nu inexistent
Epidemiologul Octavian Jurma precizează că o pandemie globală este „practic imposibilă”, însă focare regionale, cum este cel din China, pot apărea. În Europa, cazuri izolate au fost raportate în Franța și Germania. În România nu există transmitere locală, deși țânțarul Aedes albopictus – vector secundar – este deja prezent. Vectorul principal, Aedes aegypti, apare doar sporadic.
Organizația Mondială a Sănătății confirmă detectarea virusului în 119 țări. Regiunile sudice și estice ale Europei, cu climă favorabilă și prezență constantă a vectorilor, pot deveni zone de risc dacă temperaturile ridicate persistă.
Factori favorizanți ai răspândirii
- Climatul cald și umed
- Schimbările climatice și inundațiile
- Mobilitatea internațională și călătoriile frecvente
Cum ne putem proteja
- Utilizarea repelentelor anti-țânțari
- Purtarea de haine cu mâneci lungi
- Eliminarea apei stagnante din jurul locuinței
- Montarea plaselor la ferestre și uși
- Vaccinare (disponibilă în SUA și UE, dar cu acces limitat în prezent)
Concluzie: Deși riscul pentru România rămâne scăzut, vigilența și măsurile preventive sunt esențiale pentru a evita apariția unor focare locale.
