Pentru al patrulea an consecutiv, în România sosesc mai mulți oameni decât pleacă. O parte importantă dintre cei care se stabilesc în țară sunt chiar români reveniți din diaspora. Potrivit unei analize a Monitorului Social, proiect al Fundației Friedrich Ebert, făcută pe baza datelor oficiale, soldul migratoriu în perioada 2022-2025 a fost pozitiv cu aproape 280.000 de persoane.
Profilul migrației s-a schimbat. România nu mai este predominant o țară din care oamenii pleacă să se stabilească în străinătate. În ultimii patru ani, numărul persoanelor care au venit să locuiască în țară pentru o perioadă mai lungă a fost mai mare decât al celor care au plecat.
Monitorul Social arată soldul migratoriu pe ani: 97.114 de persoane în 2022, 66.065 în 2023 și 48.716 în 2024. În 2025, diferența dintre cei care au venit și cei care au plecat a crescut din nou, ajungând la 66.920 de persoane. Cumulat, bilanțul celor patru ani depășește 278.000 de persoane.
Românii din diaspora
Un aspect important este numărul românilor care se întorc în țară. În statistici, termenul de „imigranți” nu se referă doar la cetățenii străini care aleg să locuiască în România. Îi include și pe românii care revin după ce au trăit în alte state.
În 2024, aproximativ două treimi dintre imigranții de lungă durată înregistrați în România erau cetățeni români reveniți din străinătate. Concret, din cele aproximativ 287.000 de persoane care s-au stabilit în țară pentru cel puțin 12 luni, circa 184.700 erau români. Datele sunt cele mai recente de la Eurostat, citate în analiza Monitorului Social.
Românii reveniți nu sunt singurii care contribuie la creștere. Cetățenii ucraineni, sosiți după declanșarea războiului din țara vecină, reprezintă aproximativ 13% din totalul imigranților de lungă durată. Alte comunități importante vin din Nepal și Sri Lanka. În 2024, România a înregistrat aproximativ 15.000 de imigranți din Nepal și 7.000 din Sri Lanka, cifre mai mici decât în anul precedent.
Potrivit INS, în 2025, cei mai mulți imigranți definitivi au venit din Republica Moldova și Ucraina. Printre țările de proveniență mai apar Germania, Canada, Italia și Spania. În aceste cazuri, este vorba, în parte, despre români care se întorc după ce au locuit în străinătate.
Specialiștii avertizează că migrația de lungă durată nu trebuie confundată cu stabilirea definitivă. Statisticile includ persoanele care își schimbă reședința obișnuită pentru mai mult de 12 luni, chiar dacă nu renunță definitiv la legăturile cu statul de origine. Stabilirea definitivă poate avea loc după mai mulți ani, de regulă în urma unor schimbări precum dobândirea cetățeniei.
