Specialiștii spun că da: hainele noi ar trebui spălate înainte de prima purtare, mai ales cele care stau direct pe piele. O haină nouă a trecut prin fabrică, a fost vopsită și tratată, apoi ambalată și transportată pe distanțe mari. De multe ori a fost probată de alți clienți înainte să ajungă la tine.
„Atunci când vedem dermatită alergică de contact provocată de haine, de obicei este cauzată de coloranții de dispersie”, a explicat pentru revista Time dr. Susan Nedorost, profesoară de dermatologie la Case Western Reserve University din SUA.
Acești coloranți sunt folosiți mai ales la țesăturile sintetice, precum poliesterul și nailonul. Transpirația și frecarea îi pot desprinde din material, motiv pentru care hainele de sport sintetice sunt adesea în spatele erupțiilor pe care le tratează.
„Spălând hainele noi, ați putea elimina o parte din colorantul în exces și astfel ați avea o expunere mai mică”, spune medicul.
Dermatita alergică de contact se manifestă prin mâncărime, roșeață, umflături sau mici vezicule, mai ales în zonele unde haina freacă pielea: gât, axile, talie, interiorul coapselor.
Unele haine, în special cele din bumbac, sunt tratate cu rășini pe bază de formaldehidă. Rolul lor este să facă materialul rezistent la șifonare și la intrarea la apă, dar și să fixeze culoarea.
Un raport al Oficiului de Responsabilitate Guvernamentală al SUA (GAO), din 2010, a testat 180 de articole: 165 de haine și 15 seturi de lenjerie de pat. Majoritatea se încadrau în limite, dar 10 depășeau pragul de 75 de părți per milion, cu valori între 75,4 și 206,1. Principalul risc identificat de raport este tot dermatita alergică de contact.
Potrivit GAO, spălarea înainte de purtare reduce adesea nivelul de formaldehidă, dar nu întotdeauna complet, în funcție de tipul de rășină.
În Uniunea Europeană, regulamentul REACH limitează formaldehida din îmbrăcăminte la 75 mg/kg. Pentru jachete, paltoane și tapițerii a existat o limită temporară mai mare, de 300 mg/kg, până la 1 noiembrie 2023.
Un studiu al Universității din Stockholm a analizat 60 de articole de îmbrăcăminte de la lanțuri de magazine suedeze și internaționale.
Cercetătorii au găsit mii de substanțe chimice, dintre care aproximativ 100 au fost identificate cu probabilitate. Unele nu figurau pe listele producătorilor și sunt suspectate a fi reziduuri sau substanțe adăugate în timpul transportului. Benzotiazolii au fost găsiți în concentrații mari în bumbac, inclusiv în bumbacul organic. Chinolinele și aminele aromatice au fost găsite mai ales în poliester.
Expunerea „crește riscul de dermatită alergică”, a explicat autoarea studiului, Giovanna Luongo. Ei au precizat însă că e greu de spus dacă nivelurile găsite sunt periculoase și ce efecte au pe termen lung.
Profesoara Ulrika Nilsson, din același grup de cercetare, a declarat pentru Time că spălarea „reduce conținutul de substanțe chimice”, mai ales reziduurile rămase din fabricație. Studiul a arătat totuși că unele substanțe rămân în haine chiar și după spălare.
Un test realizat pentru emisiunea americană „Good Morning America” de dr. Philip Tierno, directorul departamentului de microbiologie și imunologie de la Universitatea New York, a analizat 14 articole cumpărate din trei lanțuri de magazine.
Pe unele au fost găsite urme de bacterii din secreții respiratorii, de pe piele și de origine fecală, plus drojdii. „Unele articole erau puternic contaminate cu multe organisme”, a spus Tierno.
El a precizat însă că, în cele mai multe cazuri, oamenii nu se îmbolnăvesc, deși este „posibil”.
Cei care au nevoie de mai multă atenție sunt bebelușii și copiii mici, care au pielea mai sensibilă, la fel ca persoanele cu dermatită atopică sau alergii cunoscute.
Lenjeria intimă, șosetele, pijamalele și hainele de sport stau lipite de piele și se încălzesc cu transpirația. Costumele de baie probate în magazin intră și ele în categoria aceasta.
Respectă instrucțiunile de pe etichetă. Hainele noi colorate spală-le separat sau cu culori asemănătoare, pentru că la primele spălări pot lăsa culoare. Întoarce-le pe dos, ca să-și păstreze culoarea.
Jachetele și paltoanele noi
La jachete și paltoane, răspunsul e mai nuanțat. Nu stau direct pe piele, ca un tricou, iar multe nu se pot spăla acasă fără să se strice. Totuși, ele trec prin aceleași procese de vopsire și tratare.
Limita europeană mai permisivă pentru formaldehidă la jachete și paltoane, valabilă până în 2023, arată că legiuitorii au știut că aceste haine primesc adesea mai multe tratamente chimice.
Citește întâi eticheta. Simbolul cu un cerc înseamnă curățare chimică profesională. Simbolul cu un lighean tăiat cu X înseamnă că haina nu se spală cu apă. Dacă eticheta permite spălarea, alege programul delicat, cu temperatura indicată.
Paltoanele din lână sau stofă au de obicei recomandare de curățătorie, deci nu e nevoie să le duci acolo înainte de prima purtare. Aerisește-le însă câteva ore, ideal o zi, pe un umeraș, într-un loc ventilat, ca să dispară mirosul de fabrică și de ambalaj.
Pentru o geacă de puf, dacă eticheta permite, se poate spăla la mașină, pe program delicat, cu detergent special pentru puf. Se usucă bine, ca puful să nu se strângă în cocoloașe.
La jachetele impermeabile sau cele tratate anti-pată, spălarea frecventă le poate reduce protecția. Urmează strict indicațiile producătorului.
Jachetele din piele sau piele ecologică nu se spală. Se șterg cu o lavetă ușor umedă și se lasă la aerisit.
Pentru jachete și paltoane, cea mai simplă protecție este o bluză sau un fular spălat, purtat între haină și piele, mai ales la gât și la încheieturi, zonele cele mai expuse frecării.
Dacă, după ce porți o haină nouă, apar mâncărimi, roșeață sau erupții care nu trec în câteva zile, oprește purtarea hainei și mergi la un medic dermatolog. Medicul poate face teste de alergie, ca să afle la ce substanță reacționezi.
