Ofertele furnizorilor de energie electrică sunt în creștere, iar ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, avertizează că prețurile mai mari ar putea ajunge în contractele consumatorilor. Oficialul a vorbit sâmbătă, la Digi24, despre evoluții de 10–22%, în funcție de situația contractuală. A mai vorbit despre pregătirea unor scheme de sprijin pentru electricitate și gaze.
Declarațiile au fost făcute în emisiunea „În Fața Ta”. Chisăliță a descris situații diferite pentru consumatorii casnici de gaze, pentru cei de electricitate și pentru companiile care cumpără gaze naturale.
La electricitate, semnalul vine însă din ofertele mai mari publicate de furnizori.
Dumitru Chisăliță a spus că scumpirea electricității este deja vizibilă pe site-ul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, acolo unde sunt publicate ofertele.
„Pe partea de energie electrică există în momentul de față o creștere a prețurilor care este vizibilă pe site-ul ANRE, acolo unde se pun ofertele făcute de diverși furnizori. În momentul de față aceste oferte sunt mai mari, ceea ce înseamnă că, probabil, în multe contracte individuale încheiate între furnizori și consumatori, cu aceste oferte pe care le vedem noi, devin și prețuri în contract. Deci discutăm de o creștere a prețului la energie electrică pentru consumatori”, a spus ministrul la Digi24.
Intervalul indicat de ministru este de 10–22%, iar efectul diferă de la un contract la altul, în funcție de prețul pe care îl avea fiecare beneficiar înainte.
„Nu toată lumea are același preț, nu toată lumea a avut același preț, ținând seama de contractul și furnizorul pe care l-a avut, dar undeva între 10 și 22% așa arată în momentul de față evoluțiile pe site-ul ANRE”, a explicat Chisăliță.
Procentele arată evoluția ofertelor, nu o majorare uniformă care s-ar aplica automat tuturor facturilor.
Gazele naturale, pe gospodării și pe companii
În cazul gazelor consumate de gospodării, ministrul invocă mecanismul de preț aplicabil până la sfârșitul lunii martie a anului viitor.
„Dacă vorbim din perspectiva consumatorului casnic, pentru gaze naturale avem o legislație care stabilește ca până în 31 martie 2027 există un preț administrativ la care gazul natural produs în România este vândut către companiile furnizoare. Asta înseamnă că prețul final ar trebui să fie similar cu ce am avut și anul trecut”, a declarat acesta.
Chisăliță susține că, în aceste condiții, facturile nu ar trebui să fie mai mari din cauza prețului gazelor. Valoarea efectivă a unei facturi depinde însă și de cantitatea consumată.
Situația e diferită pentru consumatorii non-casnici. Ministrul spune că firmele care trebuie să încheie contracte noi pot întâlni prețuri semnificativ mai mari.
„În ceea ce privește consumatorii de gaze naturale non-casnici, aici există o creștere semnificativă a prețului la gaze naturale și, ca atare, pentru cei care nu au încheiat contracte (în general, contractele sunt valabile un an de zile pe un preț care, la un moment dat s-a stabilit la momentul încheierii contractului), aici ar putea să existe creșteri de preț”, a afirmat Chisăliță.
O altă situație privește contractele în care prețul este legat de evoluțiile pieței pentru ziua următoare.
„Prețul pentru ziua următoare cel puțin s-a dublat față de perioada similară a anului trecut. În același timp, asta nu înseamnă că se transmite tot acest preț în prețul final, dar probabil că discutăm de mai mult decât 20%, cât vorbeam la un moment dat”, a explicat ministrul.
Ministerul Energiei lucrează, potrivit lui, la politici de sprijin pentru electricitate și gaze. Ministrul a constituit grupuri de lucru pentru cele două piețe și pentru consumatorii vulnerabili.
„Pe gaze naturale, dar și pe energie electrică, încercăm să gândim niște scheme. Trebuie să facem acest lucru cu Consiliul Concurenței, având în vedere că acesta este cel care trebuie să ne aprobe”, a spus oficialul.
Obiectivul e ca propunerile să fie prezentate în următoarele săptămâni și supuse validării legislative. Ministrul a menționat necesitatea avizelor din România și, după caz, de la nivel european.
Măsurile sunt încă în pregătire. Declarațiile nu indică un cuantum al sprijinului, o listă finală de beneficiari sau o dată de aplicare anunțată.
Prețul final are, potrivit ministrului, trei componente mari: energia sau gazul propriu-zis, tarifele reglementate și fiscalitatea. Pentru electricitate, ministrul a descris orientativ o împărțire de aproximativ o treime pentru fiecare componentă, cu diferențe în funcție de preț și de zonă.
Intervenția avută în vedere de minister ar privi componenta de marfă. Cifra de aproximativ 30% din prețul final nu anunță o reducere de 30% a facturii.
„Noi venim cu niște politici, dar politicile respective trebuie să fie validate și, chiar dacă ele sunt validate, înseamnă 30% din ceea ce înseamnă prețul final”, a afirmat Chisăliță.
Ministrul a mai spus că proiectul Neptun Deep avansează în mare parte conform calendarului și nu înregistrează întârzieri semnificative.
„Lucrările se desfășoară conform calendarului, deci nu sunt întârzieri semnificative. Neptun Deep urmează să fie pus în producție conform programului, urmând să atingă capacitatea de producție undeva în trimestrul trei, 2027”, a spus Dumitru Chisăliță.
Reperul indicat este trimestrul al treilea din 2027, adică perioada iulie–septembrie. Declarația despre calendarul proiectului nu stabilește însă un preț viitor al gazelor pentru populație.
Chisăliță lucrează și la o politică prin care gazele din Marea Neagră să fie folosite într-o proporție mai mare în economia națională. Argumentul lui este că vânzarea în apropierea locului de producție poate reduce costurile de transport, dar presupune existența unor consumatori care să cumpere resursa.
„Am solicitat datele pentru anii următori, lunile următoare, și încercăm să gândim o politică care să determine o folosire mai mare a gazelor naturale în România”, a declarat ministrul, precizând că demersul trebuie analizat inclusiv din perspectiva concurenței.
El a indicat industria îngrășămintelor chimice și producția de sticlă drept exemple de activități care pot transforma gazele în produse cu valoare mai mare.
„Din punctul meu de vedere, e foarte important ca aceste gaze care vin din Marea Neagră să fie pe cât posibil folosite în economie. De ce? Pentru că îmi aduc o valoare adăugată mult mai mare”, a explicat Chisăliță.
Potrivit estimării ministrului, diferența de valoare dintre vânzarea directă a gazului și folosirea lui pentru produse finite ar fi de cel puțin unu la 1,5.
