Un interviu cu conf. univ. dr. Alexandru Nechifor, medic și cadru universitar, proaspăt întors de la prestigioasa Harvard Medical School. El a participat la Health Link, o întâlnire de elită cu peste 100 de specialiști din întreaga lume.
Inteligența artificială în medicină: Între promisiunea marilor descoperiri și realitatea din spitalele românești
Mediafax: V-ați întors recent de la o experiență academică intensă la Harvard Medical School. Privind din interiorul acestui eveniment, ce face medicina de acolo diferit și unde se situează inteligența artificială în ecuația asta?
Alexandru Nechifor: M-am întors de la Harvard Medical School cu o certitudine care nu mai poate fi ignorată: viitorul medicinei se scrie deja cu algoritmi, imagistică de precizie și inteligență artificială capabilă să detecteze patologii în stări incipiente, acolo unde ochiul uman sau protocoalele clasice obosesc.
Însă, când cobori din avion și aterizezi în realitatea sistemului medical românesc, contrastul te lovește ca un duș rece. Discuțiile despre AI în sănătate sună, de multe ori, a science-fiction când noi încă ne luptăm cu birocrația dosarelor pe hârtie, cu spitale prost echipate și cu o lipsă cronică de educație pentru prevenție.
Mediafax: Să vorbim concret. Ce poate face deja inteligența artificială, în special în zone critice precum oncologia, bazat pe rezultate științifice validate recent?
Alexandru Nechifor: Aici vorbim despre schimbări majore care salvează vieți chiar în acest moment, susținute de studii publicate în reviste de top precum Nature sau Nature Genetics:
Unul dintre cele mai formidabile atuuri ale AI-ului este capacitatea de a citi imagistica medicală (mamografii, RMN-uri, tomografii) și markeri moleculari cu mult înainte ca o masă tumorală să devină vizibilă clinic.
Algoritmi de ultimă generație testați în centrele de excelență au demonstrat o rată de detecție precoce pentru cancere agresive, cum sunt cel de sân, pulmonar sau pancreatic, care depășește vigilența umană medie din timpul turelor de noapte.
Pentru un pacient, asta înseamnă depistarea bolii în stadii incipiente unde rata de vindecare tinde spre 100%, evitând tratamentele mutilante de mai târziu.
Un studiu revoluționar din Nature Genetics arată cum un algoritm poate cerne datele genomice a sute de mii de pacienți. Testat pe cazuri nediagnosticate de ani de zile, sistemul a indicat mutații cauzatoare de boli grave pe care medicina clasică le ratase complet.
Un studiu publicat în Nature a demonstrat că algoritmi antrenați pe peste un milion de scanări cardiace pot depista patologii latente cu o precizie uimitoare.
În plus, modelele avansate de recunoaștere a limbajului natural au coborât rata erorilor administrative în spitalele vestice, preluând munca de secretariat de pe umerii medicului. Este o utopie în România, unde doctorul își petrece jumătate de tură tastând în sisteme informatice greoaie.
Mediafax: Ce înseamnă, de fapt, toate acestea pentru un pacient din România, unde ne lovim zilnic de diagnostice puse tardiv?
Alexandru Nechifor: Diferența majoră se vede exact acolo unde noi pierdem cel mai mult teren: prevenția și diagnosticul precoce. Într-o țară unde pacienții ajung la oncologie sau în secțiile de urgență când boala este deja avansată, un algoritm bine antrenat poate fi diferența dintre o viață salvată și o tragedie.
AI-ul nu obosește și procesează gigabiți de date în secunde. Însă întrebarea care doare nu este „Dacă poate AI-ul?”, ci „Când ne permitem și noi să ieșim din mediocritatea birocratică pentru a lăsa aceste tehnologii să salveze pacienți români?”.
Până când digitalizarea va însemna mai mult decât un server care pică săptămânal, noi vom continua să alergăm cu o mașină veche pe autostrada pe care alții circulă cu trenul de mare viteză.
Mediafax: Sunt mulți care se tem că roboții vor lua locul medicilor. Unde vedeți, de fapt, adevăratele pericole în era digitalizării medicale?
Alexandru Nechifor: Pericolul major nu este că roboții ne vor lua locul; aceasta este o falsă problemă alimentată de necunoaștere. Pericolele reale sunt altele și țin de etică și politică sanitară:
Dacă tehnologia rămâne un privilegiu doar pentru clinicile private de top sau pentru câteva centre din Occident, creăm o medicină „pe două viteze”, unde pacienții vulnerabili sunt lăsați în urmă.
Un algoritm oferă date și precizie milimetrică, dar nu oferă empatie. Un cod sursă nu ține de mână un pacient căruia tocmai i-ai comunicat un diagnostic oncologic greu. Dacă uităm că medicina este o știință profund umană, transformăm spitalele în fabrici de cifre.
Fără date curate, fără un sistem de sănătate primară bine pus la punct și fără o cultură reală a prevenției, cel mai performant AI va fi doar un gadget scump într-un salon fără fonduri.
Mediafax: Cum arată următoarea săptămână pentru dumneavoastră, după această incursiune academică la Harvard Medical School și contactul direct cu viitorul medicinei?
Alexandru Nechifor: De dimineață sunt înapoi în clinică și la catedră. Nu mă aștept ca inteligența artificială să îmi rezolve problemele de sistem de la ora 08:00.
Totuși, am datoria morală să contribui la formarea tinerilor care să nu se teamă de viitor, ci să știe să folosească aceste instrumente pentru binele pacientului. Tehnologia este doar o unealtă. Valoarea ei depinde exclusiv de curajul și etica medicului care o folosește.
