Izvorul Tămăduirii, sărbătoare cu dată variabilă în calendarul ortodox, este dedicată Maicii Domnului și se prăznuiește anual în Vinerea Luminată, prima vineri după Paște. În 2025, aceasta va fi celebrată pe 21 aprilie, oferind credincioșilor prilejul de a participa la slujba de sfințire a apei (Agheasma Mică), considerată izvor de binecuvântare și tămăduire.
Câte zile se consumă agheasma și cum se folosește
Agheasma sfințită de Izvorul Tămăduirii poate fi consumată:
- Timp de șapte zile după slujbă, dimineața, pe nemâncate, cu rugăciune și evlavie.
- Ulterior, poate fi băută ori de câte ori credinciosul simte nevoia de întărire sufletească sau trupească.
Se păstrează într-un loc curat al casei și nu are termen de expirare, atâta timp cât este tratată cu respect.
Cine și cum poate consuma agheasma
- Toți credincioșii, indiferent de vârstă, o pot bea dimineața, înainte de masă.
- Soții sunt sfătuiți să nu consume agheasmă dacă au avut relații trupești în noaptea precedentă.
- Femeile aflate la menstruație trebuie să aștepte până la finalul acestei perioade.
- Elevii și studenții o pot bea înainte de examene pentru luminarea minții.
- Bolnavii pot consuma agheasma ca sprijin duhovnicesc în procesul de vindecare.
- Gospodarii stropesc cu ea grădinile, animalele și gospodăria pentru ocrotire și binecuvântare.
- Locuințele sunt stropite pentru a fi ferite de influențe negative și necazuri.
Programul slujbelor de Izvorul Tămăduirii 2025
Mănăstirea Radu Vodă, București
- 09:00 – 14:00: Utrenie, Sfânta Liturghie, slujba de sfințire a apei
- 18:00 – 19:15: Ceasurile Sfintelor Paști, Vecernie
Catedrala Mitropolitană din Iași
- 07:45 – 12:00: Ceasurile Sfintelor Paști, Utrenia, Sfânta Liturghie și Agheasma Mică
- 16:00 – 17:00: Vecernie și rugăciuni speciale
Rugăciuni către Maica Domnului
În această zi de har, credincioșii se roagă Maicii Domnului cerând mijlocire, vindecare și binecuvântare:
„O, Preacurată Maică a Domnului… împărăteasa cerului și a pământului, primește această cântare de laudă și de mulțumire…”
„Împărăteasa mea cea preabună și nădejdea mea, Născătoare de Dumnezeu… vezi-mi necazul, ajută-mi…”
Agheasma devine astfel nu doar apă sfințită, ci o punte între suflet și harul lui Dumnezeu, între rugăciune și tămăduire.
