Șeful interimar al PNL, Cătălin Predoiu, a fost întrebat dacă îi va cere lui Ilie Bolojan, șef al statului până la alegerile din mai, să facă lumină privind anularea alegerilor și să desecretizeze cheltuielile Președinției în mandatele lui Klaus Iohannis.
Odată cu mutarea lui temporară la Cotroceni, Ilie Bolojan i-a cedat șefia PNL, până la prezidențialele din mai, lui Cătălin Predoiu. Acesta din urmă a fost întrebat dacă îi va solicita președintelui interimar al României să ceară instituțiilor responsabile să clarifice problema anulării alegerilor de anul trecut și să desecretizeze cheltuielile Președinției în mandatele lui Klaus Iohannis.
Predoiu a subliniat că PNL a respectat, în activitatea sa, ”un principiu”, mai precis acela ”de a avea o comunicare şi o cooperare instituţională, în limita competenţelor fiecărei instituţii, cu preşedintele României”.
”Problema semnalată de dumneavoastră (jurnaliști – n.r.) este exclusiv la latitudinea atribuţiilor funcţiei prezidenţiale. Cooperarea dintre un partid şi funcţia prezidenţială nu ţine de modul în care un preşedinte înţelege sau nu să îşi exercite o atribuţie sau alta, ci ţine de politicile generale ale unei ţări, de problemele generale, deci este o chestiune la care domnul preşedinte al României, interimar, Ilie Bolojan, va analiza ce e cel mai bine pentru români (…) Există un principiu care a fost respectat în activitatea PNL, respectiv de a avea o comunicare şi o cooperare instituţională, în limita competenţelor fiecărei instituţii, cu preşedintele României”, a răspuns, într-o conferință de presă, Cătălin Predoiu, citat de news.ro.
În acelașli context, Cătălin Predoiu a anticipat că PNL și președintele interimar Ilie Bolojan vor avea o colaborare ”foarte bună, în interesul ţării”.
”Această colaborare, sunt convins, va fi una foarte bună, în interesul ţării”, a spus șeful interimar al PNL.
Lucruri mai puțin știute despre noul președinte interimar, Ilie Bolojan. De ce era „mai rău ca Ceaușescu”
Ilie Bolojan a preluat președinția interimară a României, post pe care însă nu și l-a dorit pe motiv că se consideră „om de administrație”.
Ilie Bolojan, președinte interimar al României și-a început cariera politică cu un post de consilier local într-un orășel de „provincie a provinciei”, fiind unul dintre puținii politicieni români care și-au început cariera „la firul ierbii”. Este membru PNL din 1993 și a devenit consilier local în 1996 în Aleșd, oraș din județul Bihor, iar mai apoi, în 2005, a fost numit prefect al județului.
El a afirmat că nu și-a dorit postul pe care îl preia astăzi, susținând că este un „om de administrație” și că vorbește „o engleză proastă”.
Detaliile neștiute despre noul președinte interimar
În cazul său sunt însă și lucruri mai puțin știute de publicul larg. Potrivit publicației locale ebihoreanul.ro, Ilie Bolojan își ducea cele două fiice la Memorialul de la Sighet, unde în regimul comunist au fost întemnițați liderii României Mari, pentru a înțelege „de ce sunt anti-comunist, de ce sunt liberal”.
Totodată, în timpul mandatului său de consilier local în Aleșd, Ilie Bolojan a deținut un magazin de tip ABC, unde vindea inclusiv ziare, privilegiindu-le pe cele democratice. Despre acei ani, liberalul a relatat că ascundea de la vînzare ziarul Crișana, „care pe vremea aceea făcea politică de stânga, era cu Iliescu și Năstase”. Marfa o căra de la București cu mașina personală.
Campanie „la firul ierbii” cu pieptul și o mână în ghips
În 1996, aduci când își aducea marfa pentru magazin, a și făcut un accident și a ajuns cu pieptul și o mână în ghips, însă lucrul acesta nu l-a împiedicat să meargă să facă campanie pentru CDR (Convenția Democratică Română), formată din cele trei partide istorice: PNȚCD, PNL și Partidul Social-Democrat condus de Sergiu Cunescu.
Victoria Alianței DA a făcut posibilă promovarea sa, la începutul lui 2005, în funcția de prefect al județului, la propunerea președintelui PNL Bihor, Cornel Popa. Funcționarii Prefecturii erau surprinși de trăsăturile spartane și obiceiurile tânărului prefect, arată publicația: „Lucrează de dimineața devreme până seara târziu. Când pleacă acasă, portbagaju-i gol – nu tu miei, miere, pălincă sau alte plocoane”, spunea șoferul său, potrivit sursei citate.
În timpul mandatului, la serviciile de Pașapoarte și de Permise, a desființat ghișeele opace și a impus eliberarea actelor în regim de urgență, chiar și în două ore.
A locuit la bloc în București
Din 2007 până la începutul lui 2008 a ocupat funcția de secretar general al Guvernului, fiind numit de premierul Călin Popescu Tăriceanu. La acel moment, în loc să primească o vilă de protocol de la RAPPS, care era și una dintre entitățile din subordinea sa, a preferat să stea într-un apartament de bloc cu două camere din apropierea sediului Executivului. De altfel, își petrecea mare parte din timp la serviciu, iar cabinetul a trebuit să lucreze în două schimburi.
În iunie 2008, Bolojan devenea primul primar al Oradiei ales din primul tur de scrutin, o premieră la acel moment, iar aici a avut parte de o campanie împotriva sa. La un moment dat, taximetriștii-pirați de la VIP Taxi au blocat piațeta din fața Primăriei, ocupând toate locurile de parcare. Bolojan a dispus, peste noapte, îndepărtarea mașinilor cu un motostivuitor, fără a renunța la regulamentul de taximetrie, față de care protestau șoferii.
„Mai rău ca Ceaușescu”
După 12 ani la Primărie, în 2020, Bolojan a ajuns la Consiliul Județean Bihor, unde a înjumătățit numărul funcționarilor, după care a dat drumul unor proiecte de infrastructură importante, cu nu mai puțin de 7 drumuri noi, de la centurile orașelor Beiuș și Aleșd, până la cele ale localităților din Zona Metropolitană Oradea.
În Oradea a fost creată percepția că Bolojan „e mai rău ca Ceaușescu”, fiind acuzat de-a lungul anilor că este avid de putere, însă liberalul a ignorat atacurile din partea politicienilor și a continuat să acționeze cu autoritate pentru a-și pune planurile în practică.
Din poziția de președintele interimar al României, Ilie Bolojan va îndeplini atribuțiile președintelui în exercițiu în situațiile prevăzute de articolul 98 din Constituția României, respectiv: dacă funcția de președinte devine vacantă (demisie, deces, demitere prin referendum, imposibilitate definitivă de exercitare a mandatului); dacă președintele este suspendat din funcție de Parlament; dacă președintele este temporar în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile. Potrivit Constituției însă, nu poate dizolva Parlamentul; nu poate iniția un Referendum; nu poate adresa Parlamentului mesaje politice.
