„Faptul că o tranzacție este raportată nu stabilește însă tratamentul fiscal al veniturilor obținute de o persoană fizică”, se menționează în analiză.
Excluderea de la raportarea DAC7 este condiționată de numărul tranzacțiilor și de valoarea acestora.
„Pentru vânzarea de bunuri, excluderea de la raportarea DAC7 presupune îndeplinirea cumulativă a două condiții: mai puțin de 30 de tranzacții și o contraprestație totală de cel mult 2.000 de euro, într-un an calendaristic, prin platforma respectivă. Așadar, 30 sau mai multe tranzacții ori depășirea sumei de 2.000 de euro înlătură această excludere. Aceste praguri privesc raportarea, nu neimpozitarea veniturilor”, subliniază experții EY România.
Informațiile raportate pot fi folosite de autoritățile fiscale pentru a identifica tranzacțiile care cer verificări suplimentare.
Datele ANAF privind verificările asupra veniturilor persoanelor fizice arată că, în primul semestru al anului 2026, autoritățile fiscale au analizat elementele patrimoniale pentru 1.214 persoane fizice cu risc de neconformare. Au fost identificate 104 cazuri care necesitau investigații suplimentare.
La nivel european, situația diferă de la o țară la alta. În Franța, vânzarea bunurilor personale pe care proprietarul nu mai dorește să le păstreze este, în principiu, neimpozabilă, cu excepții pentru anumite categorii de bunuri și tranzacții de valoare.
Germania exclude bunurile de uz cotidian din regimul anumitor vânzări private. Pentru alte bunuri, o vânzare în interval de cel mult un an de la achiziție poate avea consecințe fiscale.
Administrația fiscală din Olanda face distincție între vânzările din sfera privată, de regulă neimpozabile, și achizițiile pentru revânzare cu profit, care pot genera venituri impozabile.
Persoanelor care vând bunuri personale li se recomandă să verifice obligațiile fiscale aplicabile și să păstreze informațiile legate de tranzacții.
„Cei care vând astfel de bunuri ar trebui să verifice ce obligații fiscale li se aplică și să păstreze documentele și informațiile relevante privind bunurile vândute, tranzacțiile efectuate și prețurile de vânzare. Aceste informații pot fi utile dacă autoritățile fiscale solicită clarificări. Întrebarea nu este doar unde vindem, ci și ce vindem și cum desfășurăm activitatea”, concluzionează autorii analizei.
