Pomenirea Sfântului Marelui Mucenic Iacov Persul. Acesta a trăit pe vremea lui Onoriu şi Arcadie, împăraţi creştini, în anii 395. Creştin de la strămoşii săi, locuind în cetatea perşilor ce se numea Bitlava, în ţara eluzişiilor, de neam cinstit şi luminat, şi foarte iubit de Izdegherd împăratul perşilor. Şi pentru că era iubit de el foarte, s-a lepădat de credinţa lui Hristos şi s-a tras împreună cu împăratul la pierzare. Deci s-au înstrăinat mama-sa şi femeia lui de dânsul, căci a ales mai mult dragostea împăratului decât a lui Hristos, şi pentru mărirea trecătoare a dobândit ruşine veşnică şi osândă, cum îi scriau ele.
Din aceste cuvinte umilindu-se cu sufletul, s-a depărtat de legea cea deşartă a împăratului şi plângea că s-a despărţit de Hristos. Drept aceea stând înaintea împăratului, a mărturisit credinţa cea în Hristos. Iar împăratul, mâniindu-se foarte asupra lui, a poruncit ca să-i taie fiecare încheietură a mădularelor trupului lui. Deci tăindu-l tot bucăţi, de prin toate încheieturile trupului, ale mâinilor, ale picioarelor şi ale braţelor, i-a rămas numai capul şi pântecele. După aceea i-au tăiat şi capul. Şi aşa a luat de trei ori fericitul cununa nevoinţei cea nestricăcioasă.
Rugăciune către Sfântul Mare Mucenic Iacob Persul
O, Preasfinte şi întru tot lăudate Mare Mucenice Iacob, şi de cele mai înfricoşătoare chinuri purtătorule, primeşte această puţină rugăciune de la noi, nevrednicii, cei împovăraţi cu multe şi grele păcate, care îndrăznim a veni şi cu lacrimi a te ruga pe tine, cel ce ai îndrăzneală către Dumnezeu pentru înfricoşătoarele schingiuiri pe care le-ai pătimit pentru mărturisirea credinţei creştine şi întru pătimirea ta ai doborât închinăciunea idolească, preamărindu-L pe Dumnezeu Cel Adevărat Care a făcut cerul şi pământul şi pe toate cele văzute şi nevăzute le cuprinde; pentru aceasta pe noi, cei orbiţi de plăcerile lumeşti şi veşnic stăpâniţi de mreaja păcatului, nu ne lăsa, Sfinte, în uitare şi nu ne da părăsirii, ci ca atunci când cereai ajutor de la Dumnezeu întru întărirea pătimirii celei muceniceşti, după a ta credinţă primeai întărirea dumnezeiască şi ca în trup străin pătimeai.
Aşa şi acum roagă-te şi milostiv fă pe Dumnezeu asupra noastră, mult păcătoşilor, care cu ale noastre păcate am aprins mânia lui Dumnezeu, ceea ce cu bună dreptate s-a pornit asupra noastră.
- Cum scapi rapid de păianjenii din casă cu acest ingredient. Nu suportă deloc acest miros și fug din case
- Ghid Complet: Pensiile de Handicap în România – 3 Grade Diferite și Beneficiile Exacte (Transport, Indemnizație Însoțitor)
- Băutura naturală care te ajută să adormi rapid: rețetă simplă cu efect garantat în 10 minute
Întăreşte, Sfinte, în inimile noastre, frica de Dumnezeu, credinţa şi dragostea cu care tu ai primit moartea cea veşnică a Cerescului Părinte.
Rănile tale, Sfinte, să tămăduiască adâncurile rănilor sufletelor noastre cele supte de mulţimea păcatelor. Sângele tău cel ce ca dintr-un izvor a curs să pună stavilă izvorului patimilor noastre şi întreg trupul tău cel despărţit de ale lui mădulare prin tăierea sa să aducă înnoirea mântuitoare sufletelor noastre cele despărţite de iubirea lui Dumnezeu, prin moaştele tale pe care le cinstim.
Şi precum atunci ai dobândit răbdare, alinarea durerilor şi întru nădejdea bucuriei celei veşnice ţi-ai dat sufletul Părintelui Ceresc, mărturisindu-L până la cea mai de pe urmă suflare, pentru aceasta te-ai învrednicit a lua cununa biruinţei şi locul cel mai de cinste între mucenici, ajută-ne şi nouă ca de acum şi până la sfârşitul vieţii noastre în credinţa cea de tine mărturisită să trăim bineplăcând lui Dumnezeu şi biruind puterea diavolului, ajutaţi şi întăriţi fiind cu puterea rugăciunilor tale, cel ce eşti pururea fierbinte rugător pentru cei ce cu credinţă se roagă ţie.
Ajută-ne să săvârşim călătoria acestei vieţi trecătoare şi cu bucurie, fără de frică să ne mutăm din această viaţă. Mijlocitor să ne fii nouă păcătoşilor, Sfinte Iacob, în acel ceas înfricoşător în care sufletul se desparte de trup şi venind în ajutorul nostru, căci nu avem fapte bune, ci suntem împovăraţi de sarcina păcatelor, iar vrăjmaşul diavol, cel ce ne îndeamnă la săvârşirea celor rele, atunci va veni şi va căuta să ne răpească sufletul, ci noi nădăjduim la grabnicul tău ajutor şi te rugăm cu lacrimi fierbinţi, nu te scârbi de noi, ci ne ajută, căci poţi îmblânzi mânia lui Dumnezeu întru bunătate, şi milostivindu-L, să ne mântuim cu rugăciunile tale cele mult folositoare sufletelor noastre din mâinile vrăjmaşului. Amin.
Tot în această zi pomenirea Preacuviosului Pinufrie, care cu pace s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea Preacuviosului Părintelui nostru Natanael de la Nitria, care cu pace s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea sfântului Moise cel din Palestina, care cu pace s-a săvârşit.
