„Asigurarea atașată creditului are rolul de a proteja împrumutatul în cazul în care acesta nu își mai poate achita ratele din motive prevăzute în poliță, precum anumite probleme medicale sau incapacitatea de muncă. Pentru a beneficia de această protecție, este necesară prezentarea documentelor justificative care să dovedească situația medicală și îndeplinirea condițiilor contractuale.
Asiguratorul analizează fiecare caz în parte, inclusiv cauzele și gravitatea afecțiunii. Dacă se constată că situația a fost provocată intenționat sau intră într-o excludere prevăzută în poliță, despăgubirea poate fi refuzată. Prin urmare, plata ratelor nu este preluată automat, ci depinde de acoperirile și excluderile stabilite în contractul de asigurare.
Dacă asigurătorul refuză să activeze polița și consideri că decizia nu are un temei contractual sau legal, poți contesta refuzul. Pentru a-ți susține solicitarea, este important să prezinți polița de asigurare, documentele medicale și celelalte dovezi care demonstrează că îndeplinești condițiile pentru acordarea despăgubirii. Dacă litigiul nu se soluționează pe cale amiabilă, poți apela la instanță pentru a-ți susține drepturile.”, a adăugat specialistul.
„Dacă nu îți mai achiți ratele și nu găsești o soluție împreună cu instituția financiară, poți ajunge să ai restanțe raportate la Biroul de Credit. De regulă, raportarea poate avea loc după 30 de zile de întârziere, dacă sunt îndeplinite condițiile de notificare și raportare aplicabile.
O astfel de înregistrare îți poate afecta scorul de credit și îți poate reduce șansele de a obține un nou împrumut. De regulă, atunci când soliciți un credit, băncile verifică istoricul de plată și informațiile disponibile la Biroul de Credit pentru a evalua riscul financiar.
Chiar dacă unele instituții financiare nebancare (IFN-uri) pot accepta să acorde împrumuturi persoanelor care au avut întârzieri la plată, aprobarea nu este garantată, iar costurile creditelor pot fi ridicate. În cazul băncilor, un istoric negativ poate îngreuna semnificativ obținerea unui nou împrumut.
După 90 de zile de întârziere, creditul poate îndeplini criteriile de clasificare drept neperformant, în funcție de regulile aplicabile. De asemenea, banca poate declara scadența anticipată a creditului dacă sunt îndeplinite condițiile legale și contractuale.
Declararea scadenței anticipate înseamnă că întreaga sumă rămasă de rambursat poate deveni exigibilă înainte de încheierea perioadei inițiale a creditului. Adică banca poate cere, în condițiile legii și ale contractului, soldul creditului, nu doar ratele restante.
Dacă suma datorată nu este achitată, se poate ajunge la executare silită. În funcție de situație și cu respectarea procedurilor legale, aceasta poate viza veniturile sau bunurile debitorului, inclusiv un imobil. Faptul că un credit nu a fost garantat prin ipotecă asupra locuinței nu exclude automat posibilitatea urmăririi acesteia pentru recuperarea unei datorii.”, a mai completat Digi24.ro.
În cazul decesului titularului, soarta ratelor depinde de asigurare.
„Dacă titularul creditului beneficia de o poliță de viață care acoperă decesul, compania poate achita soldul rămas al împrumutului, în limitele și condițiile contractuale. Pentru activarea acestei clauze, beneficiarii sau familia trebuie să urmeze procedura indicată de asigurător și să prezinte documentele solicitate.
În lipsa unei astfel de asigurări, datoria poate intra în pasivul succesoral, alături de celelalte obligații ale persoanei decedate. Moștenitorii trebuie să analizeze situația patrimoniului și consecințele acceptării sau renunțării la moștenire, deoarece pot exista atât bunuri, cât și datorii.
Dacă moștenirea nu este dezbătută de cei îndreptățiți, creditorul poate, în condițiile legii, să solicite deschiderea procedurii succesorale pentru a încerca recuperarea creanței. Recuperarea poate viza bunurile din patrimoniul succesoral, potrivit regulilor aplicabile.”, a conchis avocatul Bogdan Pițigoi.
