Mii de pacienți cu HIV și persoane care suferă de boli rare riscă să rămână fără tratamente începând cu 1 noiembrie, după ce Ministerul Sănătății a decis să redirecționeze fonduri din programele naționale pentru a acoperi cheltuielile serviciilor de ambulanță și ale Unităților de Primiri Urgențe (UPU). Organizațiile de pacienți avertizează că măsura este temporară, însă lipsa unei soluții de finanțare poate pune în pericol continuitatea tratamentelor.

De ce au fost redirecționați banii din programele de sănătate

Decizia a fost luată în contextul unui deficit bugetar de aproximativ 98 de milioane de lei pentru funcționarea serviciilor de ambulanță și a unităților de primiri urgențe. Pentru a acoperi cheltuielile urgente, autoritățile au apelat la fonduri prevăzute pentru mai multe programe și categorii din sistemul medical.

Potrivit informațiilor prezentate în septembrie de Ministerul Sănătății și relatate de presa centrală, sumele redirecționate sunt:

• 26 de milioane de lei din Programul Național HIV/SIDA;
• 7 milioane de lei din Programul Național de Securitate Transfuzională;
• 3 milioane de lei din programul „Mama și Copilul”;
• 42 de milioane de lei din fondul destinat salariilor medicilor rezidenți.

Măsurile au fost prezentate drept o soluție temporară pentru susținerea serviciilor medicale de urgență. Problema este că banii retrași trebuie recuperați, astfel încât programele afectate să își poată continua activitatea până la finalul anului.

Pacienții cu HIV ar putea rămâne fără medicamente de la 1 noiembrie

Uniunea Națională a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA) a avertizat că, în lipsa unor fonduri suplimentare, o parte importantă dintre pacienții cu HIV din România ar putea rămâne fără tratament începând cu 1 noiembrie. Potrivit informațiilor transmise de organizație, în unele spitale stocurile sau fondurile disponibile ar fi urmat să se epuizeze chiar din a doua jumătate a lunii octombrie.

Riscul este deosebit de important în cazul tratamentului antiretroviral, care trebuie administrat cu regularitate. Întreruperile pot afecta controlul infecției și pot favoriza apariția rezistenței virusului la medicamente, ceea ce poate îngreuna ulterior stabilirea unei scheme terapeutice eficiente.

Organizațiile de profil au semnalat că dificultățile de finanțare nu vizează exclusiv pacienții cu HIV, ci și persoane cu boli rare, care depind de tratamente specifice și de continuitatea programelor naționale de sănătate.

Ce spune Ministerul Sănătății despre situația financiară

Ministrul interimar al Sănătății de la momentul anunțării măsurii, Cseke Attila, a recunoscut că redirecționarea banilor reprezintă o soluție de avarie și că deficitul creat în programele din care au fost retrase fonduri va trebui acoperit ulterior.

În septembrie, oficialul a explicat că finanțarea găsită pentru luna octombrie nu rezolvă problemele sistemului pe termen lung. Pentru luna decembrie era necesară identificarea unor resurse suplimentare.

La începutul lunii octombrie, Cseke Attila a avertizat că, fără o rectificare bugetară, sistemul medical riscă să ajungă într-o situație gravă de nefuncționare. El a precizat că nu mai există suficiente posibilități de a muta bani între diferite categorii bugetare pentru a acoperi toate cheltuielile urgente.

Ulterior, la 26 octombrie, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat pentru TVR că întregul sistem sanitar are nevoie de aproximativ 10,5–11 miliarde de lei la rectificarea bugetară pentru închiderea anului fiscal. Potrivit acestuia, rectificarea era în continuare în pregătire, iar autoritățile discutau calendarul adoptării sale.

Organizațiile de pacienți cer garanții pentru continuitatea tratamentelor

UNOPA și alte organizații din domeniul sănătății au criticat redirecționarea fondurilor, susținând că acoperirea deficitului unui serviciu medical nu ar trebui să se facă prin diminuarea resurselor destinate altor categorii de pacienți.

Reprezentanții organizațiilor au solicitat reîntregirea bugetelor programelor naționale, o garanție publică privind continuitatea tratamentelor și un calendar clar al finanțării până la sfârșitul anului. De asemenea, aceștia au cerut implicarea Parlamentului și a partidelor politice pentru identificarea unei soluții rapide.

În cazul programului HIV/SIDA, problema este amplificată de faptul că bugetul aprobat pentru 2026 era deja sub necesarul estimat. Potrivit informațiilor prezentate în septembrie, programul avea nevoie de aproximativ 500 de milioane de lei, în timp ce bugetul aprobat era de 445 de milioane de lei. O parte din suma alocată era, de asemenea, blocată.

Ce urmează înainte de 1 noiembrie

Pe măsură ce se apropie termenul semnalat de organizațiile de pacienți, principala miză este identificarea fondurilor necesare pentru ca tratamentele să nu fie întrerupte. Declarațiile oficiale din octombrie indică faptul că rectificarea bugetară este considerată esențială pentru acoperirea cheltuielilor din sistemul medical.

Avertismentul privind riscul ca pacienții să rămână fără medicamente provine de la organizațiile de profil și reflectă situația financiară semnalată în septembrie. El nu înseamnă că întreruperea tratamentelor pentru toți pacienții este deja confirmată. Situația depinde de alocarea efectivă a fondurilor și de măsurile adoptate de autorități pentru a asigura continuitatea programelor naționale de sănătate.