Luna trecută, Alice Weidel, co-lidera partidului extremist și pro-rus AfD, a prezentat la Parlamentul European de la Strasbourg un document strategic despre un „New Deal pentru Europa”, alături de aliați din grupul Europa Națiunilor Suverane (ESN).
Accentul s-a mutat de la părăsirea zonei euro și a UE către renegocierea tratatelor, pentru a stabili o uniune mai flexibilă.
Documentul propune o aplicare mai strictă a regulilor bugetare, dar lasă deschisă posibilitatea de a păstra euro.
Dacă eforturile de reformă eșuează, documentul sugerează ca direcția viitoare a Germaniei în Europa să fie decisă printr-un referendum.
Partidul e pe cale să renunțe la ideea de a scoate Germania din zona euro, unul dintre principiile sale fundamentale, pe care liderii formațiunii și-au bazat discursurile în ultimii ani. Motivul, arată o analiză Politico, este că AfD se adaptează și încearcă să-și extindă bazinul electoral, în speranța că va ajunge la guvernare, o perspectivă care părea extrem de puțin probabilă până acum.
Weidel a spus, potrivit DW, că UE „are mare nevoie de reforme”. Ea a susținut și cea mai acidă critică la adresa spațiului Schengen: „dacă eșuează, trebuie să ieșim și să ne protejăm frontierele”.
AfD ar merge, prin renunțarea la opoziția față de euro, pe un drum deja parcurs de alte partide de extremă dreapta din Europa.
Adunarea Națională („Rassemblement National”) din Franța a făcut multă vreme campanie pentru ieșirea din euro, dar a renunțat treptat la această cerere sub conducerea lui Marine Le Pen, principala favorită la câștigarea alegerilor prezidențiale din Franța din primăvara lui 2027.
Partidul „Frații Italiei”, al premierei Giorgia Meloni, și-a temperat retorica eurosceptică de când a preluat funcția, alegând să-și urmărească obiectivele din interiorul UE.
În Austria, Partidul Libertății, de extremă dreapta și cu strânse legături cu AfD, a renunțat și el la majoritatea pozițiilor sale anti-europene, într-o încercare similară de a putea intra la guvernare.
Oricum, economia Germaniei este atât de interconectată cu piața globală, încât ieșirea din UE sau din zona euro ar fi un dezastru, a spus pentru Reuters Wolfgang Schroeder, profesor de științe politice la Universitatea din Kassel.
„O mișcare de autarhie, cum a dezvoltat Hitler în 1933, este practic imposibilă în aceste condiții, decât dacă cineva este dispus să riște prăbușirea întregii economii naționale”, a spus profesorul de științe politice.
