Guvernul promite majorarea valorii tichetelor de masă pentru anul viitor, acestea fiind oferite lunar angajaților ca alocație pentru hrană. Tichetele pot fi folosite doar pentru achitarea mesei sau cumpărarea de produse alimentare.
Deși creșterea va avea loc oficial anul viitor, unele companii au ridicat deja valoarea tichetelor la 40 de lei. Începând cu 2025, condițiile de acordare a bonurilor se vor modifica.
Valoarea tichetelor de masă crește! O statistică recentă arată că aproximativ 80% dintre angajații români beneficiază de tichete de masă. Din august 2023, valoarea lor a crescut de la 30 la 35 de lei, iar din ianuarie 2024 la 40 de lei.
Guvernul intenționează să propună pentru 2025 o nouă majorare, alături de introducerea unui nou criteriu de eligibilitate. Dacă această propunere devine lege, toți angajații din sectorul privat ar putea primi tichete de masă.
Valoarea tichetelor de masă este transferată lunar salariaților de către unitățile emitente, conform numărului de zile lucrătoare din luna respectivă. Aceste unități sunt autorizate de Ministerul Finanțelor Publice pentru a emite tichete de valoare.
Angajatorii trebuie să încheie un contract cu o unitate autorizată pentru a distribui aceste bonuri. În prezent, valoarea maximă a tichetelor de masă poate ajunge la 40 de lei pe zi lucrătoare, însă nu toți angajatorii oferă această sumă. De asemenea, din ianuarie 2024, tichetele de masă sunt supuse contribuției pentru sănătate (CASS), ceea ce reduce suma netă primită de angajați.
Introducerea salariului minim european în România se apropie. Salariul minim european va deveni obligatoriu în toate țările UE, cel mai târziu până la 15 noiembrie. În prezent, două milioane de români câștigă salariul minim. Angajații români contribuie cu sume semnificative la bugetul de stat, plătind printre cele mai mari taxe din Europa. Din salariul brut se rețin impozitul pe venit, precum și contribuțiile CAS și CASS.
Mulți români se plâng că după toate reținerile, le rămân foarte puțini bani din salariu. De exemplu, la un venit brut de 4.000 de lei, statul reține 144 de lei ca impozit pe venit, iar 1.697 de lei merg la fondul de pensii. De asemenea, angajații plătesc 679 de lei pentru asigurările de sănătate și 153 de lei pentru fondul de șomaj.
După ce își plătesc dările la stat, angajații cheltuiesc în jur de 30% din salariu pe alimente. Alte cheltuieli includ carburanții și facturile, care nu sunt scutite de TVA.
La energia electrică, statul percepe o taxă de 19%. Odată ce aceste taxe și impozite sunt achitate, rămân alte obligații fiscale, cum ar fi impozitele pe mașini, imobile și diverse servicii publice. Astfel, dintr-un salariu de 4.000 de lei, aproximativ 25% sunt direcționați către stat.
Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a declarat că se lucrează la o propunere de reglementare pentru implementarea Directivei europene privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană în legislația românească.
O nouă lege va avea impact asupra salariilor din România! Conform unei directive europene, până în 2026, toate companiile vor fi obligate să afișeze salariile în anunțurile de angajare. Aceasta vizează eliminarea “salariului secret” sau confidențial.
Noua lege va impune firmelor să facă publice veniturile oferite. Uniunea Europeană a stabilit ca până la jumătatea anului 2026 grilele salariale să fie transparente. Angajații vor putea solicita informații despre salariile colegilor, măsura vizând reducerea discrepanțelor salariale mari
