Curtea de Apel București este așteptată miercuri, 11 februarie, să pronunțe o decizie importantă într-un dosar care vizează numirile a doi judecători ai Curții Constituționale a României (CCR). Procesul a fost inițiat de avocata Silvia Uscov și are ca obiect suspendarea decretelor prin care Dacian Dragoș și Mihai Busuioc au fost desemnați judecători constituționali.
Instanța a amânat de trei ori pronunțarea unei soluții, ceea ce a amplificat interesul public și tensiunile din jurul acestui caz.
Demers juridic pentru suspendarea și anularea numirilor
La finalul lunii decembrie, avocata a depus două cereri separate prin care a solicitat suspendarea actelor de numire, invocând presupuse neconcordanțe legate de îndeplinirea condițiilor legale pentru ocuparea funcției de judecător constituțional.
- Avertisment important pentru români din partea șefului Armatei: mesajul transmis de Vlad Gheorghiță
- Amețeala nu apare doar din cauza oboselii sau anemiei. Șapte probleme de sănătate pe care le poate ascunde acest simptom
- Schimbare majoră pentru pensionarii care au cotizat înainte de 1990! Statul pregătește o decizie fără precedent
Ulterior, cele două solicitări au fost conexate într-un singur dosar, analizat de instanță la începutul lunii ianuarie. În paralel, a fost formulată o a doua acțiune, prin care se cere nu doar suspendarea, ci și anularea numirilor.
Curtea de Apel București a respins cererea de suspendare în cazul lui Dacian Dragoș, însă a decis să sesizeze Curtea Constituțională pentru a clarifica interpretarea unei prevederi esențiale din lege privind condițiile de numire.
Ce trebuie să clarifice Curtea Constituțională
Instanța a solicitat CCR să stabilească modul de interpretare a sintagmei „activitate juridică sau în învățământul juridic superior”, condiție necesară pentru ocuparea funcției de judecător constituțional.
Judecătorii cer lămuriri cu privire la:
- dacă expresia se referă strict la predarea dreptului în facultățile de profil;
- dacă poate include activități academice sau juridice desfășurate în domenii conexe;
- dacă experiența profesională trebuie să provină exclusiv din profesii juridice clasice;
- dacă pot fi incluse activități precum cercetarea juridică sau consultanța în domeniul elaborării legislației și administrației publice.
Motivul principal al contestației
Silvia Uscov susține că cei doi judecători nu ar îndeplini condiția minimă de 18 ani de activitate juridică sau universitară în domeniul dreptului, cerință prevăzută de lege pentru numirea în funcția de judecător constituțional.
Acesta este argumentul central al acțiunilor judiciare formulate împotriva numirilor.
Fostul judecător constituțional Tudorel Toader a declarat că, în opinia sa, cererile vor fi respinse. El consideră că în cazul lui Mihai Busuioc demersul ar fi inadmisibil, întrucât numirea s-a realizat prin hotărâre a Senatului, iar astfel de acte cu caracter individual nu ar putea fi atacate pe calea aleasă. În ceea ce îl privește pe Dacian Dragoș, Toader apreciază că solicitarea nu ar avea un fundament juridic solid.
Cine sunt judecătorii vizați
Dacian Cosmin Dragoș a fost desemnat judecător constituțional de către președintele României. Este profesor universitar și specialist în drept administrativ și european, implicat în proiecte legislative și în programe de reformă administrativă. A făcut parte și din echipe juridice implicate în litigii internaționale relevante pentru România.
Mihai Busuioc a fost numit la Curtea Constituțională de către Senat, în 2025. Anterior, a condus Curtea de Conturi și a ocupat funcții importante în administrația publică, inclusiv cea de secretar general al Guvernului și poziții de conducere în Ministerul Dezvoltării, precum și în cadrul Agenției Naționale de Cadastru.
Posibile consecințe ale deciziei
Hotărârea Curții de Apel București poate avea implicații importante pentru componența și stabilitatea Curții Constituționale. O eventuală suspendare ar putea afecta activitatea instituției, în contextul în care CCR are un rol esențial în controlul constituționalității legilor și în soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională.
Decizia este așteptată cu interes atât în mediul politic, cât și în cel juridic, deoarece ar putea crea un precedent relevant privind contestarea numirilor la Curtea Constituțională a României.
