Guvernul României a aprobat astăzi proiectul de lege care prevede egalizarea vârstei de pensionare între femei și bărbați. Măsura, inițiată de Ministerul Muncii, aduce modificări importante Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și va fi implementată treptat până în anul 2035.
Femeile născute după 1970 se vor pensiona la 65 de ani
Conform noii legi, începând cu anul 2035, femeile născute după decembrie 1970 se vor putea pensiona la 65 de ani — la fel ca bărbații — dacă au un stagiu complet de cotizare de 35 de ani și un minim de 15 ani.
Premierul Victor Ponta a precizat că această schimbare respectă o recomandare a Comisiei Europene și reflectă tendințele economice și sociale din Uniunea Europeană. „În 2035, femeile din UE nu vor mai presta muncile dificile din trecut”, a declarat acesta, adăugând că în alte state europene vârsta de pensionare este chiar mai ridicată.
Creștere graduală a vârstelor și stagiilor de cotizare
Implementarea noii legi va avea loc în mai multe etape:
-
2011–2015:
-
Vârsta de pensionare a femeilor crește de la 59 la 60 de ani.
-
Vârsta de pensionare a bărbaților crește de la 64 la 65 de ani.
-
Stagiul minim de cotizare crește de la 13 la 15 ani pentru ambele sexe.
-
Stagiul complet de cotizare ajunge la 30 de ani pentru femei și 35 pentru bărbați.
-
-
2015–2030:
-
Vârsta de pensionare a femeilor continuă să crească de la 60 la 63 de ani.
-
Stagiul complet de cotizare pentru femei crește de la 30 la 35 de ani.
-
-
După 2035:
-
Egalizarea completă a vârstei de pensionare: 65 de ani pentru toți, indiferent de sex.
-
Stagiu complet: 35 de ani.
-
Stagiu minim: 15 ani.
-
În nota de fundamentare se menționează că această reformă este parte din recomandările Comisiei Europene și are rolul de a asigura sustenabilitatea sistemului public de pensii.
- Vacanța de Paște 2026: cat stau copiii acasa
- Ministrul Muncii: Vârsta de pensionare a militarilor nu va fi majorată – Comisia Europeană ar fi nemulțumită
- Mama mea nu a privit niciodată cu ochi buni relația mea cu Sera. În ziua nunții, în loc să se bucure, a izbucnit în lacrimi și mi-a spus cu voce stinsă
Ilie Bolojan: Magistrații nu ar trebui să se pensioneze la 47–50 de ani
În paralel cu această reformă generală, președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a declarat că este nevoie de modificări și în ceea ce privește vârsta de pensionare a magistraților.
O carieră întreruptă prea devreme
Bolojan susține că magistrații nu ar trebui să iasă la pensie la vârsta de 47 sau 50 de ani, când se află la apogeul profesional. „Aceștia ar putea valorifica experiența acumulată continuând să activeze în serviciul public”, a explicat oficialul în cadrul podcastului „Friendly Fire”.
El a subliniat că problema nu este doar de ordin financiar, ci ține și de calitatea și încrederea în sistemul de justiție. „Cu cât ai sentințe mai de calitate și mai predictibile, cu atât scade numărul de procese și crește încrederea publicului în instanțe”, a afirmat Bolojan.
Proiect legislativ pentru reforma pensiilor magistraților
Ca urmare a acestor observații, liderii Coaliției au depus un proiect de lege care vizează ajustarea treptată a vârstei de pensionare în rândul magistraților.
Ce prevede noul proiect de lege
-
Începând cu 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, magistrații CCR și alți juriști din sistemul public se vor putea pensiona doar dacă:
-
Au minimum 25 de ani vechime în funcțiile respective.
-
Au cel puțin 48 de ani împliniți.
-
-
Se propune ca până în 2045 vârsta standard de pensionare în acest sector să ajungă la 65 de ani, în linie cu restul populației.
Ilie Bolojan a declarat că este nevoie de o astfel de reformă „pur și simplu din normalitate”, subliniind că nu se poate vorbi de un sistem eficient de justiție fără profesionalism și continuitate.
