Luni, 2 iunie 2025, a avut loc o nouă ședință a grupului de lucru pentru reducerea cheltuielilor bugetare. Reuniunea a readus în prim-plan un set de propuneri fiscale care vizează eliminarea mai multor beneficii acordate în prezent angajaților din sectorul public, în contextul presiunii crescânde asupra bugetului de stat.
Ce beneficii riscă să fie eliminate?
Potrivit surselor participante la discuții, sunt analizate următoarele măsuri:
- Eliminarea voucherelor de vacanță;
- Renunțarea la sporul de antenă;
- Eliminarea sporului de doctorat;
- Suspendarea indemnizației de hrană.
Aceste propuneri vizează atât o reducere substanțială a cheltuielilor publice, cât și o uniformizare a tratamentului fiscal aplicat bugetarilor. Deși nu s-a luat încă o decizie finală, se discută fie diminuarea acestor beneficii cu 50%, fie eliminarea lor completă.
Indemnizația de hrană – posibilă eliminare pentru angajații cu venituri sub 8.000 lei
Printre cele mai sensibile măsuri analizate se numără suspendarea indemnizației de hrană, acordată în prezent bugetarilor cu venituri nete de până la 8.000 de lei lunar. Cuantumul actual este de aproximativ 190 de lei net pe lună.
Totuși, anumite instituții nu vor fi afectate de eventualele reduceri, deoarece beneficiază de reglementări speciale. Printre acestea se numără:
- Ministerul Apărării Naționale (MApN);
- Ministerul Justiției;
- Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP);
- Serviciul Român de Informații (SRI);
- Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS);
- Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale.
Aceste structuri aplică alte norme legale pentru acordarea drepturilor de hrană, ceea ce le face, cel puțin pentru moment, exceptate de la măsurile discutate.
Administrația Prezidențială – rol de coordonare și consultare
La ședința de luni au fost prezenți și reprezentanții Administrației Prezidențiale, alături de delegați ai PNL, PSD, USR și UDMR. Aceștia urmează să centralizeze propunerile discutate și să elaboreze un plan fiscal integrat, ce va fi transmis viitorului guvern pentru asumare și implementare.
Totodată, grupul de lucru a cerut Ministerului Finanțelor un raport detaliat privind impactul bugetar al beneficiilor analizate, dar și estimările privind economiile potențiale în cazul reducerii acestora.
Noul guvern prinde contur. Ilie Bolojan, favorit pentru funcția de premier
În paralel cu discuțiile despre măsuri fiscale, continuă și negocierile pentru formarea noului Executiv. Potrivit surselor politice, partidele parlamentare – PNL, PSD, UDMR, USR și reprezentanții minorităților – au ajuns la un acord de principiu privind structura viitorului Cabinet.
Ilie Bolojan este numele cel mai vehiculat pentru funcția de prim-ministru, fiind susținut în special de PNL și de o parte a PSD, în ciuda rezervei exprimate de USR.
Consultări oficiale după Rusalii. Învestirea noului guvern, până la jumătatea lunii iunie
Președintele României, Nicușor Dan, urmează să convoace consultările oficiale cu partidele politice în data de 9 iunie, imediat după sărbătoarea Rusaliilor. Ulterior, va face nominalizarea oficială pentru funcția de prim-ministru.
Planul este ca noul guvern să fie votat de Parlament până la mijlocul lunii iunie, pentru a putea pune în aplicare rapid măsurile necesare consolidării fiscale și reducerii deficitului bugetar.
Austeritatea, parte integrantă din programul de guvernare
Planul de reducere a cheltuielilor va fi integrat în viitorul program de guvernare și va include nu doar tăieri de beneficii, ci și măsuri mai ample de echilibrare a bugetului.
Noua coaliție va trebui să gestioneze și riscul ca România să piardă accesul la fonduri europene, în cazul în care nu respectă limitele de deficit asumate prin PNRR și tratatele UE.
Consolidarea fiscală – o necesitate, nu o opțiune
Eliminarea voucherelor de vacanță, a sporurilor și a altor beneficii din sistemul public este justificată de dezechilibrele macroeconomice tot mai vizibile. Autoritățile încearcă să adopte un nou model de gestionare a resurselor publice, în care recompensarea angajaților bugetari să fie echitabilă și sustenabilă.
Măsurile finale urmează să fie anunțate public după instalarea noului guvern, iar implementarea lor va depinde de consensul politic și de capacitatea administrativă a instituțiilor implicate.
