Silviu Prigoană a murit pe neașteptate, imperiul construit de acesta urmând să fie moștenit de urmași. Și cum luptele pentru avere sunt la ordinea zilei chiar și în famiile modeste, care nu au prea multe de împărțit, Silviu Prigoană a vrut să evite acest lucru și și-a pus ordine în moștenire. Cel puțin așa mărturisea într-un interviu mai vechi, susținând că „averea trebuie împărțită în timpul vieții la copii”.
Se pare că Silviu Prigoană a fost atât de precaut pe cât susținea că este și a împărțit deja ce era de împărțit încă din timpul vieții, astfel încât copiii să nu ajungă să-i dorească moartea. Afaceristul a și explicat cât au primit cei patru copii din agoniseala sa de-o viață.
”Averea trebuie împărțită în timpul vieții la copii, trebuie să le dai ce merită. Să nu se ajungă în situația în care au ajuns frații Dolănescu. E umilitor pentru frați, după ce un părinte dispare, să te duci pe la tribunale și să împarți toată averea pe la avocați.
Copiii nu trebuie să-și dorească moartea părinților! Eu știu cazuri, copii care au deja 50 ani, cu părinți bătrâni foarte bogați, cărora le doresc moartea! Bă, nu mai moare tata să-l moștenesc?! Văzând la alții, am tăiat de la rădăcină chestia asta, am dat copiilor mei ce li se cuvine. Totul, prin note testamentale, bunuri mobile, și fiecare copil al meu a avut a patra parte din munca mea”, spunea regretatul om de afaceri, potrivit Star Popular
Silviu Prigoană era gnostic
Silviu Prigoană nu avea o relație prea strânsă cu biserica. Asta deși a avut aproximativ 100 de fini, a cununat și a botezat ani la rând în Casa Domnului. Cu toate astea, a susținut în repetate rânduri că nu îi sunt pe plac preoții și bisericile pentru că are o relație directă cu Divinatea.
- Povestea lui George Chirilă, ieșeanul care trăiește cu două surori și are 16 copii. „Tribul” începe să se destrame
- Izvorul Tămăduirii din Smeeni – locul unde credința atinge miracolul. Legenda fântânii care vindecă sufletul și trupul
- Ce trebuie să pui în buzunar de Izvorul Tămăduirii pentru a avea spor la bani tot anul – Tradiții și obiceiuri respectate de credincioși
”Legăturile mele spirituale cu divinitatea sunt directe! Faptul că nu stau pe genunchi la biserică, nu înseamnă că nu am credința mea. Eu am vrut să mă fac teolog, să urmez Teologia, d-asta sunt foarte doxat în ale religiei, scrie și în Biblie: nu cel care stă în rândul unu, la biserică, va prinde Împărăția Cerulurilor.
Mântuirea fiind personală, vor fi mulți oameni mântuiți chiar dacă nu au fost credincioși, botezați în religii creștine. Religia e o stare de spirit. Tu nu poți să fii credincios de două ori pe an, când te duci la biserică să iei lumină. Ori ești credincios 24 ore pe zi și ai o viață care să-I placă lui Dumnezeu, să fii smerit permanent, ori nu ești!
Eu nu sunt ateu, sunt gnostic! Așa se numesc cei care cred în divinitate dar nu sunt reprezentați de religiile de pe pământ. Ateismul e cea mai puternică religie! Să crezi că nu există nimic, trebuie să fii un om puternic. Eu și divinitatea avem fir direct! Am fost întrebat de cine îmi e mie frică… De nimeni! Nici de Dumnezeu! Eu am citit într-o carte sfântă că sunt făcut după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Păi, de ce să-mi fie frică de unul căruia i se spune permanent, în Cartea Sfântă, Tatăl Ceresc? Al doilea tată al meu, de ce să-mi fie frică?
Nu am nicio temere! Fericirea mea constă în sănătatea copiilor mei, restul nu contează! Cei care au copiii bolnavi, cei care și-au îngropat copiii știu ce spun. Ei realizează, restul nu-și dau seama. Eu mi-am îngropat un copil și știu ce spun”, mărturisea Silviu Prigoană.
