Peste 400 de localități din România ar putea intra în planurile de reorganizare administrativ-teritorială, în contextul unei reforme propuse de PSD. Alba, Caraș-Severin, Hunedoara și Cluj se numără printre județele cu cele mai multe localități de cel mult 1.500 de locuitori. Deocamdată, însă, nu există o listă oficială a primăriilor care vor fi desființate, iar criteriile finale ale reorganizării nu au fost stabilite.
Reforma administrației locale a revenit în atenția publică după ce liderul PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că va propune Guvernului condus de Luca Niculescu să își angajeze răspunderea în Parlament pentru o lege privind comasarea localităților mici.
Potrivit informațiilor prezentate de autorități și relatate de presa centrală, în România există 429 de unități administrativ-teritoriale cu cel mult 1.500 de locuitori. Acestea ar putea reprezenta punctul de plecare pentru reorganizare, însă numărul lor nu înseamnă că toate vor fi comasate.
Care sunt județele cu cele mai multe localități mici
Datele prezentate în contextul discuțiilor despre reformă arată că mai multe județe din țară au un număr ridicat de localități cu populație redusă.
Alba se află pe primul loc, cu 27 de localități care au cel mult 1.500 de locuitori. Pe următoarele poziții se situează Caraș-Severin și Hunedoara, cu câte 26 de localități fiecare, respectiv Cluj, cu 25.
Alte județe în care sunt numeroase localități încadrate în acest prag sunt:
- Mehedinți și Olt – câte 23 de localități;
- Dolj – 21 de localități;
- Teleorman – 20 de localități;
- Arad – 18 localități;
- Buzău – 16 localități.
Aceste cifre indică distribuția localităților cu populație redusă, nu o decizie definitivă privind desființarea administrațiilor locale respective. Lista finală va depinde de criteriile care vor fi stabilite prin cadrul legislativ al reformei.
PSD vrea ca reforma să fie adoptată prin lege
Sorin Grindeanu a anunțat că social-democrații doresc ca Guvernul să își angajeze răspunderea în Parlament pentru reforma administrativ-teritorială. Propunerea urmărește comasarea localităților mici, cu menținerea serviciilor publice pentru cetățeni.
Potrivit declarațiilor liderului PSD, proiectul ar trebui să avanseze până în martie 2027, iar reorganizarea să aibă loc înaintea alegerilor locale din 2028.
Există însă o diferență între această inițiativă și varianta comasării voluntare, prezentată anterior de ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica.
În cazul comasării voluntare, autoritățile locale ar urma să decidă dacă participă la proces, cu respectarea procedurilor legale și a regulilor privind consultarea cetățenilor. În schimb, proiectul susținut de PSD ar urma să stabilească prin lege criteriile de reorganizare.
Marius Oprescu, președintele Consiliului Județean Olt, a atras atenția că cele două variante sunt diferite și că pragul de 1.500 de locuitori nu fusese stabilit drept criteriu definitiv pentru reforma propusă prin lege.
Ce se va întâmpla cu primăriile din localitățile mici
Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a susținut anterior că reorganizarea ar putea începe cu localitățile care au între zero și 1.500 de locuitori. În varianta voluntară, autoritățile care aleg să se unească ar putea beneficia de stimulente și de sprijin pentru investiții.
Scopul declarat al reformei este reducerea costurilor administrative și eficientizarea utilizării banilor publici, fără ca locuitorii să piardă accesul la servicii esențiale.
În practică, comasarea unor unități administrativ-teritoriale ar putea duce la funcționarea unei singure administrații pentru mai multe localități. Modul în care vor fi organizate serviciile publice, sediile administrative și relația cu cetățenii va depinde de soluțiile prevăzute în legislația adoptată.
Până la stabilirea criteriilor și aprobarea cadrului legal, nu se poate afirma că anumite primării vor dispărea cu certitudine.
Când ar putea fi aplicată reforma administrativ-teritorială
PSD a avansat luna martie 2027 ca termen pentru promovarea reformelor administrative prin angajarea răspunderii Guvernului. Obiectivul politic anunțat este ca reorganizarea să poată fi realizată înaintea alegerilor locale din 2028.
În perioada următoare, clarificarea criteriilor va fi esențială pentru a stabili dacă reforma se va baza exclusiv pe numărul de locuitori sau va include și alte elemente, precum situația financiară a localităților, capacitatea administrativă și accesul populației la servicii publice.
Prin urmare, cele 429 de localități reprezintă în prezent un reper în discuțiile despre reorganizarea administrației, nu o listă definitivă a primăriilor care urmează să fie desființate. Forma finală a reformei va depinde de proiectul legislativ și de deciziile care vor fi luate de autorități.
