Fostul președinte Klaus Iohannis obține o nouă victorie în justiție într-un dosar care a alimentat ani la rând controverse și nemulțumiri publice. Curtea de Apel Alba Iulia a decis definitiv respingerea cererii formulate de ANAF privind instituirea unui sechestru asigurător asupra bunurilor familiei Iohannis, anulând astfel una dintre principalele măsuri prin care statul spera să recupereze sume considerabile.
Hotărârea este irevocabilă și confirmă o decizie anterioară a Tribunalului Sibiu, care, în noiembrie 2025, respinsese deja solicitarea Fiscului. În ciuda calculelor realizate chiar de autoritățile fiscale, statul român rămâne, din nou, fără nicio garanție concretă pentru recuperarea banilor.
Miza: casa din centrul Sibiului
Demersul ANAF viza instituirea sechestrului pentru a asigura recuperarea sumelor aferente lipsei de folosință a jumătății dintr-un imobil situat pe strada Nicolae Bălcescu din Sibiu. Este vorba despre clădirea cunoscută publicului larg, pierdută definitiv de Klaus Iohannis în instanță după un lung șir de procese.
Imobilul a fost închiriat timp de 16 ani unei instituții bancare, perioadă în care familia Iohannis a obținut venituri consistente din chirii, deși instanțele aveau să stabilească ulterior că dreptul de proprietate fusese dobândit nelegal.
Sume uriașe cerute, fără rezultat
În vara anului 2025, ANAF l-a notificat oficial pe fostul președinte cu privire la obligația de plată a aproximativ 4,7 milioane de lei. Suma include chirii încasate de-a lungul anilor, penalități și dobânzi calculate de autoritățile fiscale.
Cu toate acestea, tentativa de a institui sechestru pentru a garanta recuperarea banilor a fost respinsă definitiv de instanță. Practic, statul nu dispune de niciun instrument eficient pentru a-și asigura recuperarea prejudiciului estimat.
Stat coproprietar, dar fără control
În octombrie 2025, ANAF anunța că statul a devenit coproprietar pe jumătate al imobilului, după ce a preluat o moștenire vacantă, dobândind astfel drepturi legale asupra clădirii. Chiar și în aceste condiții, autoritățile au reclamat dificultăți în preluarea efectivă a bunului.
Potrivit Fiscului, fostul președinte nu ar fi predat cheile imobilului, motiv pentru care s-a ajuns la schimbarea yalei. „Accesul a fost permis doar în lipsa foștilor proprietari”, precizau reprezentanții ANAF, o situație care a amplificat percepția publică privind lipsa de cooperare cu instituțiile statului.
Un litigiu vechi, cu un deznodământ discutabil
Investigații jurnalistice au arătat că familia Iohannis a deținut imobilul între 1999 și 2016 și ar fi încasat peste 320.000 de euro doar din chiria plătită de Raiffeisen Bank pentru spațiul de la parter. Fondurile obținute ar fi fost folosite ulterior pentru achiziția altor proprietăți, generând noi venituri din chirii.
Încă din 2015, Curtea de Apel Brașov a stabilit definitiv că imobilul a fost dobândit ilegal, iar un an mai târziu titlul de proprietate a fost radiat din cartea funciară. Cu toate acestea, la aproape zece ani distanță, statul român continuă să încerce să recupereze sumele considerate datorate, fără succes.
O decizie care reaprinde nemulțumirea publică
Hotărârea Curții de Apel Alba Iulia întărește percepția unei părți a opiniei publice potrivit căreia principiile egalității în fața legii rămân, uneori, doar la nivel declarativ. În timp ce discursurile despre statul de drept continuă, acest caz alimentează sentimentul că responsabilitatea financiară nu se aplică uniform, iar costurile finale sunt suportate de cetățeni.
