Mai poate candida Călin Georgescu la viitoarele prezidențiale? Precizările unui expert în drept constituțional și dilema CCR
După decizia fără precedent a Curții Constituționale, care a anulat alegerile prezidențiale chiar în timp ce în diaspora se vota, apar întrebări despre motivarea CCR și despre viabilitatea unei noi candidaturi a lui Călin Georgescu, totul pe un fond de confuzie și provizorat.
Radu Carp: „Trăim încă în provizorat”
- Moartea lui Mircea Lucescu în Săptămâna Patimilor: ce spune Biserica și ce semnificații există în tradiția populară
- Decizie oficială privind certificatele de handicap. Măsuri urgente anunțate de autorități
- Schimbare majoră pentru pensionarii care au cotizat înainte de 1990! Statul pregătește o decizie fără precedent
Radu Carp, profesor de drept constuțional, a vorbit, vineri, despre decizia CCR ca despre un comunicat care nu are valoare juridică, pe fondul unei situații inedite, adică prezidențialele au fost anulate dar în diaspora, vineri, continua votul. „Câtă vreme nu avem o decizie publicată în Monitorul Oficial, în mod paradoxal, votul continuă! Trăim încă în provizorat”, a afirmat Radu Carp, profesor la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București, potrivit Hotnews.
Ulterior, în cursul zilei, Biroul Electoral Central a emis o hotărâre pentru încetarea de îndată o votului și de pregătire a votului în străinătate. Revenind la decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale, Radu Carp spune că, după ce aceasta va fi publicată în Monitorul Oficial, Curtea trebuie să vină cu clarificări cu privire la patru aspecte, pentru a demonstra că procesul a fost transparent.
Pe baza cărei sesizări a decis CCR?
El susţine că, odată cu publicarea deciziei în Monitorul Oficial, Curtea Constituţională trebuie să clarifice urgent patru întrebări majore, pentru a arăta că procesul este unul transparent. Întâi de toate, a spus Radu Carp, trebuie comunicat pe baza cărei sesizări a fost luată decizia CCR
„Trebuia comunicat în baza cărei sesizări a fost luată această decizie! Ieri, Curtea Constituțională a spus că doar candidaţii pot să depună sesizări. Poate a depus doamna Lasconi o sesizare în această dimineaţă, dar asta nu ştim? Putem deduce doar că o sesizare din cele existente a fost acceptată.
Din ce-a spus CCR până acum, am deduce că ar fi cea a doamnei Lasconi, despre care eu nu ştiu dacă a fost depusă sau nu. Ei trebuiau să ne spună şi care e sesizarea acceptată, dar şi care sunt motivele, măcar în câteva rânduri. Deocamdată s-a creat o stare de confuzie în interiorul procesului electoral”, potrivit lui Radu Carp.
„OK, se repetă, dar ce facem cu banii?”
Profesorul subliniază și punctul doi din comunicatul CCR, care precizează că întreg procesul electoral pentru alegerea șefului statului va fi reluat integral. „Eu ridic o întrebare care nu are soluţie deocamdată. Sunt candidaţi care după turul I, trebuie să primească înapoi banii din partea Autorităţii Electorale Centrale, dacă au luat peste 3%. Li se vor mai returna sumele respective? Vor putea să mai candideze din nou fără să aibă obligaţia de a introduce din nou sumele sau se va considera că sunt valabile deja sumele de bani depuse? OK, se repetă, dar ce facem cu banii?”, întreabă Radu Carp.
Mai poate candida Călin Georgescu?
O altă întrebare cu necunoscute se referă la o altă posibilă candidatură a lui Călin Georgescu, mai ales că, vineri, DIICOT a anunțat că a deschis un dosar penal in rem referitor la campania electorală a acestuia, în urma desecretizării documentelor SIE, SRI și MAI din ședința CSAT de la sfâșitul lunii trecute.
„Nici asta nu ştim. În momentul de faţă, singura informaţie pe care o avem de la Parchetul General e că există un dosar in rem. Ultima declaraţia a domnului Alex Florenţa, procuror general, e că a trimis nişte scrisori la DIICOT pentru a lămuri anumite aspecte.
În momentul de faţă, nici măcar piesele din dosarul in rem nu sunt constituite. Nu ştim în cât timp aşteaptă Parchetul o confirmare a primirii scrisorilor, nu ştim dacă SRI a trimis Parchetului General toate probele – pentru că CSAT a declasificat doar o parte din materialul SRI. Asta e o problemă pentru că, dacă raportul respectiv este o parte declasificat şi una clasificată, înseamnă că procurorii de caz ar trebui să fie cei care au certificate ORNISS pentru a avea acces la datele din raportul care încă e clasificat”, spune profesorul Radu Carp.
Sursa: fanatik.ro
