Marțea dinainte de Florii, cunoscută în folclorul românesc drept Marțea Neagră sau Marțea umbrei, este o zi aproape uitată de lumea modernă, dar păstrată cu teamă și respect în satele de odinioară. Potrivit tradiției, în această zi se subțiază vălul dintre văzut și nevăzut, iar spiritele rătăcitoare ies din păduri, coboară din dealuri și se furișează prin gospodării.
O zi a liniștii și a temerii: „Frigul nu vine din vânt, ci din străfunduri”
Bătrânii satelor povestesc că în această zi nu se muncea, nu se tăiau pomi, nu se loveau animalele și nu se punea mâna pe sapă. Se credea că munca atrage privirea spiritelor, iar câmpurile puteau deveni locuri de întâlnire cu cei neliniștiți.
„Dacă noaptea auzi câini lătrând spre pădure, să nu ieși – nu-i lup, e umbră.” — zicală din popor
Ritualul de protecție: sare în fântână, pelin pe foc, busuioc sub pernă
Pentru a se apăra de spirite, moșii satului puneau în aplicare un ritual transmis din generație în generație:
- Schimbare de ultimă oră: vârsta de pensionare suferă o nouă modificare!
- Norovirusul, infecția care provoacă valuri de îmbolnăviri în Europa. Ce este și cât de periculoasă poate deveni
- Ea este tânăra de 19 ani, dizolvată de iubit într-o cadă plină cu acid. Era însărcinată și trăia un coșmar de mult timp. Ultimele mesaje ale fetei sunt halucinante
- Sare aruncată în fântână, apoi stropită în cele patru colțuri ale curții
- Crenguță de salcie (păstrată din anul trecut de la biserică) arsă în vatră
- Pelin și busuioc fumegate pentru alungarea energiilor rele
- Frunză de busuioc pusă sub pernă pentru vise curate
Femeile stăteau în casă, nu spălau, nu coseau și nu torceau. Se aprindea o lumânare la icoană și se rosteau rugăciuni în tăcere.
Obiecte de pază: cuțitul și sarea, „care taie drumul răului”
În zonele din Oltenia și Muntenia, ritualul era completat cu:
- Cuțit sub prag, pentru a „tăia” intrarea răului
- Sare în portofel, pentru protecție financiară și spirituală
- Ață roșie înnodate de trei ori la mână, însoțită de rostirea:
„Trec peste rău cum trece mielul peste apă”
O zi fără cuvinte: liniștea – cel mai puternic scut
Această zi nu era sărbătorită cu fast, ci cu tăcere și retragere. Se considera că orice agitație în casă „tulbură sufletul” și atrage energii negative. Moșii spuneau:
„Cine visează rău în noaptea asta, nu scapă de supărare tot anul.”
Și azi, în unele sate, bătrânii nu uită. Pun sare în buzunar, bat de trei ori în tocul ușii și șoptesc:
„Doamne, ține răul la hotar.”
