Nu se spală rufe astăzi. Este sărbătoare în calendarul ortodox pe 4 decembrie

Ziua de 4 decembrie este închinată Sfintei Mucenițe Varvara, considerată ocrotitoarea copiilor, mamelor, tinerelor, dar şi a minerilor. Ea a fost înzestrată de Dumnezeu cu darul facerii de minuni după ce a refuzat să se lepede de Hristos și a fost ucisă chiar de către propriul tată.

Sărbători religioase 4 decembrie 2024
Ortodoxe: Sfânta Muceniţă Varvara

Greco-catolice: Sf. m. Varvara; Sf. cuv. Ioan Damaschinul

Romano-catolice: Ss. Ioan Damaschin, pr. înv. *; Varvara, fc. m.; Ioan Calabria, pr.; Fer. Adolf Kolping

Calendar ortodox 4 decembrie 2024. Sfânta Muceniţă Varvara, ocrotitoarea copiilor, mamelor și tinerelor
Sfânta Varvara a trăit în timpul împăratului Maximian (284-305), la Heliopolis. Pentru că era extrem de frumoasă, tatăl ei decide să o închidă într-un turn, departe de ochii lumii, acesta fiind de părere că poporul nu este vrednic să vadă frumusețea fiicei sale.

În turn, Sfânta Varvara le-a dezvăluit femeilor care o păzeau că zeii pe care tatăl ei îi venerează sunt făcuţi de mână omenească, pe cei din aur şi argint creându-i argintarul, iar pe cei din piatră pietrarul. Le-a spus, totodată, că acei zei păgâni nu sunt în stare să creeze frumusețile de pe pământ, căci ei nu sunt în stare să umble pe propriile picioare şi să lucreze cu propriile mâini.

Într-o zi, tatăl său a poruncit ca la o baie din palatul său să se facă două ferestre. Sfânta Varvara i-a rugat pe lucrători să facă trei, în numele Sfintei Treimi, scrie crestinortodox.ro. În momentul în care a trebuit să-i explice tatălui de ce a poruncit lucrătorilor să se facă trei ferestre, Varvara i-a explicat că cele trei ferestre simbolizează Sfânta Treime, „pentru că trei sunt ferestrele luminii celei neapropiate, celei negrăite, celei neapuse și celei neînserate, care luminează pe tot omul ce vine în lume”.

Mărturisirea fiicei l-a înfuriat într-atât pe bărbat, încât acesta a ucis-o cu sabia. În prezent, o părticică din moaştele Sfintei Varvara se află în biserica din salina Târgu Ocna.

De ce nu se spală rufe astăzi?
Pe 4 decembrie, creștinii ortodocși comemorează sărbătoarea Sfintei Mare Mucenițe Varvara, o zi marcată cu cruce neagră în calendarul bisericesc. Aceasta simbolizează o zi de post și rugăciune, cu semnificație profundă pentru credincioși. Tradiția populară interzice efectuarea unor activități gospodărești precum spălatul rufelor, cusutul sau măturatul, considerându-se că acestea ar atrage necazuri, boli sau alte nenorociri asupra casei. Respectarea acestor obiceiuri este văzută ca o formă de evlavie, un mod prin care oamenii își arată respectul față de sfințenie și își mențin credința vie.

Sfânta Varvara este cunoscută drept ocrotitoarea celor bolnavi și a copiilor, fiind invocată în special împotriva bolilor fulgerătoare și a nenorocirilor. Astfel, această zi este încărcată de superstiții și tradiții care subliniază importanța smereniei și a rugăciunii. De aceea, multe familii aleg să respecte interdicțiile impuse de tradiție, considerând că acestea asigură protecția divină asupra lor și a celor dragi. Pe lângă interdicțiile gospodărești, este recomandată participarea la slujbele religioase sau citirea rugăciunilor acasă, pentru a cinsti cum se cuvine această zi sfântă.

Rugăciune către Sfânta Mare Muceniță Varvara
Către tine ca la un adevărat izvor de vindecări şi grabnică tămăduire şi mult-minunată, Sfântă Fecioară Mare Muceniţă Varvara, noi, ticăloşii, scăpăm şi către sfântul tău chip cu nevoinţă căzând, ne rugăm: vezi rănile păcatelor noastre cele de peste tot trupul, vezi neputinţa sufletelor noastre, şi pe acestea cu obişnuita învăţătură a milosârdiei tale şi cu bună silinţă vindecă-le degrabă.

Ia aminte la glasul rugăciunii noastre, nu trece cu vederea suspinele aduse din ticăloasele noastre inimi şi ascultă strigarea noastră, ca ceea ce eşti singura noastră scăpare, care ai închipuit prin trei ferestre pe Preasfânta cea de o fiinţă şi nedespărţită Treime în baia părintească ce ţi se zidea.

Pe Aceea roag-O pentru noi, păcătoşii şi netrebnicii robii tăi, ca să ne miluiască acum şi în ziua morţii noastre. Închină-te Părintelui ceresc, ca pe noi cei căzuţi sub povara păcatelor să ne ridice spre cuvântarea slavei Sale şi să ne îndrepteze, ca întotdeauna să avem sus inimile, să gândim la calea de sus, iar nu la cele pământeşti.

Roagă-L pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care în temniţă ruga ta cea mucenicească a auzit, ca şi pe noi, leneşii, cei ce şedem în trândăvie ca într-o temniţă, degrabă să ne întoarcă spre rugăciune şi spre alergarea la poruncile lui Dumnezeu şi să ne dea inimă ca să dorim a ne ruga neîncetat.

Cheamă şi pe Sfântul Duh, Izvorul care te-a întărit pe tine, fecioară curată, la lupta muceniciei şi te-a ferit de ruşine cu aripile Sale, ca şi nouă, ruşinaţilor şi necuraţilor, să ne zidească inimi curate şi duh drept să înnoiască întru cele dinăuntru ale noastre; şi mai vârtos să ne întărească spre facerea faptelor bune.

Credem, Sfântă Mare Muceniţă Varvara, că la toate acestea poţi să ne ajuţi şi nouă, şi de vei vrea, puternică eşti să mijloceşti la Sfânta Treime, ca ceea ce ai proslăvit pe Dumnezeu întru mădularele tale cele muceniceşti. Sfântă fecioară, știm că nimic nu este cu neputinţă ţie, de aceea nu trece cu vederea lacrimile şi suspinele noastre.

Pentru acestea cădem către cinstita raclă a sfintelor tale moaşte cele făcătoare de minuni şi ţie, celei ce petreci în cer cu sufletul, ne închinăm, îndrăznind rugăciuni a grăi, ca să fie urechile tale luând aminte la glasul rugăciunii noastre; trupul tău cel mult chinuit să tămăduiască patimile cele multe ale sufletelor şi ale trupurilor noastre; capul tău cel plecat sabiei să dea capetelor noastre apa curăţiei păcatelor; părul tău cel rupt fără milă să ne lege de dragostea lui Dumnezeu; buzele tale cele cinstite să împiedice gurile noastre a grăi în deşert şi să le deschidă ca să vestească totdeauna lauda Domnului; ochii tăi cei ce văd Lumina Treimii să vadă şi a noastră bună dorire, ca şi noi să ne întoarcem ochii să nu mai vadă deşertăciuni, ci totdeauna să căutăm spre fericirea cea cerească; mâna ta cea tăiată să ne scrie în cartea vieţii şi să ne învrednicească ca totdeauna să ridicăm mâinile către Cel de Sus şi să nu împletim cu dânsele înşelăciuni; sânii tăi, cei tăiaţi fără milă, să ne fie nouă turn tare în faţa vrăjmaşului; picioarele tale, cele ca nişte făclii luminoase, degrabă alergând către Mirele ceresc în cămara cea dumnezeiască, să ne facă şi pe noi cu picioarele noastre să călătorim către tot lucrul bun, ca Legea Domnului să fie făclie picioarelor noastre şi lumină cărărilor noastre.

Rănile tale să ne slobozească din rănile păcatelor; sângele tău, cel ce de multe ori în chinuri s-a vărsat, să cureţe sufletele şi trupurile noastre de toată spurcăciunea; moartea ta să ne dea nouă să murim spovediţi şi împărtăşiţi cu Trupul şi Sângele lui Hristos, căci în fiecare facere de bine eşti preamărită, şi mai vârtos întru aceasta, că tot cel ce are nădejde la tine şi pururea te cheamă spre ajutor de moartea cea grabnică scapă; de care şi pe noi, ticăloşii, ne izbăveşte, fecioară curată, Mare Muceniţă Varvara.

Și cu rugăciunile tale întru tot puternice învredniceşte-ne a sta de-a dreapta lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu, şi să auzim glasul ce va zice: „Slugă bună şi credincioasă, intră întru bucuria Domnului tău”. Amin.