Avea însă o problemă: la momentul depunerii cererii nu îndeplinea condițiile de pensionare. Mai avea de așteptat nouă luni până să facă vechimea minimă de 25 de ani în magistratură.
A intrat în magistratură pe 24 septembrie 2004, după ce lucrase vreme de 5 ani ca avocat, perioadă asimilată cu magistratura. Prin urmare, avea să facă 25 de ani de magistratură abia pe 24 septembrie 2024. Cererea o depusese însă pe 22 decembrie 2023.
Casa de Pensii București i-a respins cererea pe 13 iunie 2024, pe motiv că nu îndeplinea condiția de vechime.
Ea a depus o nouă cerere pe 29 octombrie 2024, după ce împlinise vechimea de 25 de ani. Cererea i-a fost aprobată pe 11 noiembrie, când s-a emis și decizia de pensionare.
I s-a calculat o pensie brută de 31.000 de lei și o pensie netă de 25.600 de lei. Pentru că pensia netă era mai mare decât ultimul salariu net, pensia finală i-a fost stabilită după legea nouă, plafonată la valoarea ultimului salariu: 22.700 de lei.
Nemulțumită, Aneta Ionescu a atacat în instanță ambele decizii ale Casei de Pensii: refuzul primei cereri și decizia prin care pensia îi era limitată la valoarea ultimului salariu. Ea cerea, în esență, ca pensia să fie calculată după legea veche, care îi dădea o pensie mai mare decât ultimul salariu, și nu după legea nouă. Motivul era că depusese cererea înainte de intrarea în vigoare a legii noi.
Prima instanță a respins acțiunea, argumentând că momentul de referință nu este data depunerii cererii de pensionare, ci momentul în care solicitantul îndeplinește condițiile de pensionare. Altfel, a precizat instanța, ar deveni „inaplicabile noile prevederi legale, întrucât ar însemna că orice magistrat care depune formal o cerere de pensionare își prezervă dreptul cu mult timp înainte și evită astfel aplicarea unor reglementări noi din proprie inițiativă”.
Aneta Ionescu a atacat decizia la Curtea de Apel, secția a VII-a civilă. Dosarul a ajuns la un complet de doi judecători, Monica Popa și Ionuț Voina, care nu s-au putut înțelege asupra soluției.
Potrivit unor surse din Curtea de Apel, Monica Popa ar fi vrut să întoarcă verdictul Tribunalului, iar Ionuț Voina să respingă apelul Anetei Ionescu și să mențină soluția de la fond.
În cele din urmă, s-a format un complet de divergență. Conform surselor, în complet a intrat șefa secției a VII-a civilă, judecătoarea Mihaela Bogea. Aceasta a înclinat balanța și a răsturnat verdictul de la Tribunal.
Minuta arată că instanța obligă Casa de Pensii să anuleze cele două decizii contestate și să recalculeze pensia după legea în vigoare la data depunerii primei cereri de pensionare (decembrie 2023). Recalcularea se aplică însă de la data împlinirii vechimii de 25 de ani (septembrie 2024). Prin această formulare, instanța recunoaște implicit că, în decembrie 2023, Aneta Ionescu nu îndeplinea condițiile de pensionare.
Sentința a fost pronunțată pe 22 septembrie 2026, dar motivarea nu a fost publicată încă, deși au expirat cele 30 de zile cerute de lege.
Verdictul deschide, cel puțin teoretic, o ipoteză tulburătoare. Dacă toți magistrații din România, inclusiv cei aflați la început de carieră, și-ar fi depus cererile de pensionare înainte de 1 ianuarie 2024, la fel ca Aneta Ionescu, legea nouă nu i s-ar mai fi aplicat nimănui. Toți ar fi beneficiat, în continuare, de pensii mai mari decât ultimul salariu în plată.
G4 Media a încercat să ia legătura cu Aneta Ionescu prin toate căile posibile: telefonic, prin e-mail și prin biroul de presă al Înaltei Curți. Aceasta nu a dat curs solicitărilor de a-și exprima un punct de vedere.
Ca urmare a acestei decizii, Aneta Ionescu a câștigat în plus la pensie aproape 3.000 de lei, puțin mai mult decât pensia medie din România.
