Ministrul Afacerilor Externe, Emil Huruzeanu, a vorbit luni despre poziţionarea SUA faţă de România. În contextul declaraţiilor vicepreşedintelui american J.D. Vance, Huruzeanu a afirmat că „nu există deocamdată o singură poziţie definitivă, sau o poziţie, pur şi simplu, a Statelor Unite faţă de România, ci există mai multe intervenţii”, conform Digi24.
Ministrul Afacerilor Externe, Emil Huruzeanu, a făcut mai multe afirmaţii despre poziţionarea Statelor Unite faţă de România.
„Nu există deocamdată o singură poziţie definitivă, să zicem, sau o poziţie, pur şi simplu, a Statelor Unite faţă de România. Există mai multe intervenţii, aşa cum aţi observat la sfârşitul săptămânii trecute, pe platforma conferinţei de securitate de la Munchen, unde preşedintele J. D. Vance a avut această intervenţie care a stârnit multe semne de întrebare, multă nemulţumire. Era vorba acolo de situaţia electorală din România, de situaţia pre-electorală, dacă vreţi, din Germania, de valorile europene puse sub semnul îndoielii de către preşedintele Trump, de felul în care se comunică în democraţiile pe care domnia sa le consideră fragile în Europa”, a declarat, luni, Emil Hurezeanu, la Digi24.
- Amețeala nu apare doar din cauza oboselii sau anemiei. Șapte probleme de sănătate pe care le poate ascunde acest simptom
- Eclipsa totală de Soare din 12 august 2026. Unde poate fi văzut fenomenul și ce șanse au românii să îl observe
- Vârsta de pensionare a fost modificată pentru femei și bărbați: tabel actualizat până în anul 2030
Ministrul a spus că multe din afirmaţii aveau mai degrabă o legătură cu o sensibilitate a noii administraţii americane faţă de problema alegerilor libere şi posibil manipulate sau contrazise de realitate.
„Administraţia Trump a trecut, ea însăşi, mai demult, prin aceste probleme şi cred că există o altfel de sensibilitate. Nu ne rămâne decât să lămurim lucrurile în ce ne priveşte şi să înţelegem că nu suntem într-un stadiu final pur şi simplu de reincriminări, de condamnări, există reveniri. De altfel, fiecare dintre militarii americani a avut o partitură distinctă.
Secretarul de stat Rubio a vorbit în alţi termeni, n-a exclus posibilitatea integrării, implicării în procesul de pace a ţărilor care şi până acum au contribuit la efortul de război din Ucraina, deci şi a europeanilor. Generalul Kellogg, pe care l-am văzut chiar la începutul reuniunii de la München, joia trecută, care este un vechi şi bun cunoscător al situaţiei din ţara noastră, unul din promotorii cooperării militare şi în zona de securitate româno-americane, ne-a încurajat, susţinând sau revenind cu încurajări mai vechi, înainte de instalarea administraţiei Trump”, a adăugat ministrul.
Acesta a subliniat fapul că generalul Kellog consideră România „un aliat puternic, esenţial pe plancul estic”.
„După o reuniune la sediul alianţei nord-atlantice, la Bruxelles, înainte de întâlnirea propriu-zisă cu ambasadorii tuturor ţărilor aliate, a ţinut să aibă o conversaţie separată cu ambasadorii României, Poloniei şi ţărilor baltice. În discuţia extinsă, cu toţi cei 33 de ambasadori, importanţa flancului estic pentru alianţă şi pentru relaţiile transatlantice a avut un loc distinct în declaraţia comună”, a subliniat Emil Huruzeanu.
