Într-un moment tensionat pe scena geopolitică, generalul Keith Kellogg, trimisul special al președintelui american Donald Trump pentru Ucraina, este așteptat din nou la Kiev până la sfârșitul acestei săptămâni. Vizita survine cu doar câteva zile înainte de expirarea ultimatumului impus Rusiei, termen până la care Moscova ar trebui să înceteze ofensiva militară în Ucraina sau să facă pași concreți spre un acord de pace.
Termenul limită expiră vineri: misiune diplomatică cu miză uriașă
Potrivit unor surse din administrația prezidențială ucraineană, citate de Ukrainska Pravda, Kellogg este așteptat „la finalul săptămânii de lucru” – adică cel târziu vineri, 8 august. Această dată nu este întâmplătoare: este chiar termenul limită impus de Trump președintelui rus Vladimir Putin, pentru a se angaja într-un proces de pace sau a risca sancțiuni suplimentare.
Trump amenință cu noi sancțiuni și taxe vamale
Într-o declarație recentă, Donald Trump a redus semnificativ perioada acordată Rusiei pentru negocieri, de la 50 de zile la doar 10. Liderul de la Washington a transmis că, în lipsa unui acord de încetare a focului până pe 8 august, SUA vor adopta un nou pachet de sancțiuni economice, alături de taxe vamale aplicate importurilor de petrol rusesc.
Emisari americani în misiuni paralele: Kiev și Moscova, sub lupă
În paralel, Steve Witkoff, trimisul special al Casei Albe pentru Rusia, este programat să viziteze Moscova în această săptămână. Vizita are ca scop relansarea dialogului cu oficialii ruși, în speranța identificării unei formule de compromis. Witkoff, anterior responsabil de dosarul Orientului Mijlociu, a fost recent desemnat să coordoneze relațiile diplomatice cu Rusia, după ce generalului Kellogg i-a fost limitat mandatul doar la Ucraina – o decizie cerută chiar de Kremlin, potrivit agenției EFE, care l-a considerat „prea apropiat de pozițiile Kievului”.
Putin, despre negocieri: „Vrem o pace stabilă și echitabilă”
Deși nu a comentat în mod direct presiunile exercitate de Trump, Vladimir Putin a declarat recent, în cadrul unei întâlniri cu omologul său belarus, Aleksandr Lukașenko, că Rusia își dorește o „pace durabilă” cu Ucraina. El a salutat desfășurarea celei de-a treia runde de negocieri ruso-ucrainene la Istanbul, subliniind că discuțiile trebuie să continue „în liniște și fără mediatizări inutile”.
- Răzvan, sunt în coloană, aici, pe DN14. E un accident cu 3 mașini și se pare că sunt mai multe victime. Cred că acum 2-3 minute s-a produs. Ești în zonă? Poți să ajungi?
- Semnale de Alarmă: Avertismentele Subtile ale Corpului Care Pot Indica Prezența Cancerului
- Confesiunea tulburătoare a medicului Ștefania Szabo, înainte de tragedie: „Toți cred că sunt puternică, dar în mine e un haos liniștit”
Pretențiile Moscovei: teritorii și neutralitate militară
Rusia rămâne fermă în cererile sale: recunoașterea oficială a anexării Crimeei, cedarea regiunilor parțial ocupate (Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson) și angajamentul Ucrainei de a renunța definitiv la planurile de aderare la NATO. De asemenea, Moscova solicită reducerea drastică a capabilităților militare ucrainene.
În replică, Ucraina consideră aceste condiții inacceptabile și cere retragerea completă a trupelor ruse, precum și garanții solide de securitate din partea Occidentului, inclusiv sprijin militar continuu și posibilă desfășurare de trupe europene pe teritoriul ucrainean – o idee respinsă categoric de Rusia.
Ce urmează: șanse reale de pace sau o nouă escaladare?
Vizitele simultane ale celor doi emisari americani în capitalele celor două state implicate în conflict ar putea marca un moment decisiv. În timp ce termenul limită impus de administrația Trump se apropie, toți ochii sunt ațintiți asupra Moscovei, pentru a vedea dacă va ceda presiunii diplomatice sau va continua linia confruntării.
Pacea rămâne un obiectiv greu de atins, însă aceste mișcări diplomatice sugerează că fereastra negocierilor este încă deschisă – cel puțin pentru moment.
