Sânzienele – Tradiții, superstiții și obiceiuri românești de pe 24 iunie

Pe 24 iunie, românii sărbătoresc Sânzienele, cunoscute în Ardeal și Moldova și sub denumirea de Drăgaica. Această sărbătoare populară coincide cu Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul și este însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri cu rol protector și spiritual.

Ce se dă de pomană de Sânziene

Pentru că ziua se află în perioada Postului Sfinților Petru și Pavel, pomenile sunt exclusiv de post: colivă sfințită, mere, cireșe, castraveți și chiar pui de găină (ca simbol al belșugului). Este o zi în care cerurile se deschid, iar credincioșii își amintesc de cei adormiți, împărțind în numele lor daruri simbolice.

Sânzienele – ființe magice și florile cu puteri tămăduitoare

În credința populară, sânzienele sunt ființe solare cu puteri magice, care umblă prin păduri în această zi. Se spune că aduc noroc celor care le respectă sărbătoarea, dar pot aduce ghinion celor care muncesc. De aceea, pe 24 iunie nu se lucrează, dar este un moment prielnic pentru cules plante de leac.

Florile galbene de sânziene sunt esențiale în ritualurile acestei zile. Fetele le purtau în păr sau la piept pentru frumusețe și atracție, iar coroanele din sânziene, puse la porți, aduceau protecție și spor în casă. Fetele nemăritate își puneau flori sub pernă, sperând să-și viseze ursitul.

Obiceiuri tradiționale de Sânziene în diferite regiuni

• Făclia de Sânziene: Tinerii aprindeau torțe și dansau cu ele pe dealuri, apoi înconjurau gospodăria pentru a aduce lumină, protecție și belșug.
• Alaiul Drăgaicei (Oltenia): Un grup de fete, îmbrăcate în alb, dansau la răscruci pentru a binecuvânta satul. Una dintre ele, numită Drăgaica, purta spice de grâu în păr, ca simbol al fertilității.
• Superstiția cu cucul: Se spune că în această zi cucul amuțește. Dacă încetează mai devreme, e semn de an secetos.