Pe 27 decembrie, în cea de a treia zi de Crăciun, creștinii sărbătoresc un mare sfânt. Este vorba de Sfântul Ștefan. Poate nu mulți știu, dar există o serie de tradiții, obiceiuri și superstiții pe care mulți români le respectă întocmai. Ce nu au voie să faci astăzi pentru că este mare păcat.
În Calendarul Ortodox este mare sărbătoare astăzi, pe 27 decembrie. Creştinii îl prăznuiesc, în a treia zi de Crăciun, pe Sfântul Ştefan, primul care a vestit şi mărturisit credinţa în Hristos. Mulți credincioși țin în acestă zi cont de anumite superstiţii şi tradiții.
O superstiție spune că toți care se confruntă cu probleme de sănătate sau se judecă de multă vreme cu persoane foarte orgolioase, este bine să aducă în casa lor o icoană cu Sfântul Ştefan. Tot astăzi, este interzis să te cerţi. Dacă faci asta, rişti să te îmbolnăveşti şi să sărăceşti. În Ziua de Sfântul Ştefan se fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit în împrejurări dramatice, iar pachetele cu mâncare e bine sa fie împarţite persoanelor tinere.
- Amețeala nu apare doar din cauza oboselii sau anemiei. Șapte probleme de sănătate pe care le poate ascunde acest simptom
- Eclipsa totală de Soare din 12 august 2026. Unde poate fi văzut fenomenul și ce șanse au românii să îl observe
- Pensia de handicap se majorează în 2026: ce sume suplimentare se adaugă
Pentru sporul casei şi pentru sănătatea rudelor cu probleme mari de sănătate, trebuie să-l cinstim pe Sfântul Mucenic Ştefan prin fapte bune. Dacă sunteţi certaţi cu cineva anume, e bine să faceţi astăzi, un gest spre împăcare. De Sfântul Ştefan, există și o altă superstiție care spune că este bine să evităm deplasările în zone montane şi în locuri izolate, pentru că ne pot pune viaţa în primejdie.
Potrivit tradiţiei populare româneşti, pe 27 decembrie, în a treia zi de Crăciun este rândul finilor să meargă în vizită la naşii lor. Iar dacă în această zi ninge, se vesteşte un an îmbelşugat la câmp.
Peste 500.000 de români îşi sărbătoresc onomastica
Sfântul Ştefan a fost întâiul creştin condamnat la moarte de autorităţile iudaice din Ierusalim. El a fost primul creştin care a vestit şi a mărturisit credinţa în Hristos, era de neam ales şi provenea din seminţia lui Avraam.
Numele său, de origine greacă, înseamnă „coroană” şi face referire la faptul că Sfântul Ştefan deschide drumul unui nesfârşit şir de martiri creştini. Iudeu de neam, Sfântul Ştefan era bun la suflet, un gânditor adânc şi vorbitor îndemânatic, iar ceea ce rostea prin cuvânt îndeplinea prin faptă. Slujea cu evlavie, mai ales că a fost ucenic al lui Iisus, fiind martor al Învierii Domnului şi al Înnălţării Sale la cer. Datorită credinței sale, Sfântul a putut săvârși minuni mari.
Peste 500.000 de români îşi sărbătoresc onomastica luni, 27 decembrie, cu ocazia sărbătorii Sf. Arh. Ştefan. Este vorba despre 356.480 de bărbaţi şi 145.109 femei, potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
La bărbaţi, cel mai des întâlnit prenume este Ştefan – 303.544 de persoane. Mai sunt următoarele derivate: Fane – 517, Fanel/Fănel – 8.276, Fanica/Fănică – 4.814, Istvan/Istvan – 32.738, Stefanel/Ştefănel – 3.507, Stefanus/Ştefănuş – 4, Stefanut/Ştefănuţ – 3.080.
Cele mai multe femei care îl au ca patron spiritual pe Sf. Ştefan poartă prenumele Ştefania – 116.283 de persoane. Printre femei se întâlnesc şi următoarele prenume: Fana – 304; Fanica/Fănica – 8.281, Fanuta/Fănuţa – 1.014, Stefana/Ştefana – 19.227.
