Înălțarea Sfintei Cruci, sărbătoarea prăznuită an de an la data de 14 septembrie, anunță oficial finalul verii și începutul toamnei. De asemenea, de Ziua Crucii, așa cum mai este denumită popular sărbătoarea, tradiția spune că acesta este momentul în care pământul se închide, luând cu el insectele și reptilele care au ieșit la suprafață primăvara.
Ziua marchează două evenimente mari pentru creștini
Înălțarea Sfintei Cruci este o sărbătoare marcată cu cruce roșie în calendarul creștin ortodox și este, de asemenea, zi de post. În fiecare an, la 6 zile după Nașterea Maicii Domnului, sărbătoare prăznuită pe data de 8 septembrie, creștinii sărbătoresc două evenimente importante.
Primul dintre acestea a avut loc pe data de 14 septembrie, anul 335, atunci când episcopul Macarie al Ierusalimului a înălțat Crucea pe care a fost răstignit Iisus, în fața poporului.
Acest demers a fost pus la cale de Împărăteasă Elena, mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare. Astfel, pe muntele Golgota s-au găsit trei cruci, cele pe care au fost răstigniți Iisus și cei doi tâlhari.
Pentru a găsi Sfânta Cruce, patriarhul Macarie a atins, pe rând, crucile de o femeie decedată. Atunci când s-a atins de crucea Mântuitorului, femeia a înviat.
Astfel, patriarhul Macarie a înălțat crucea în fața poporului din Ierusalim.
Cel de-al doilea eveniment a avut loc în anul 629, atunci când era la conducere Împăratul bizantin Heraclius, conducător care a adus Sfânta Cruce înapoi în biserica Sfântului Mormânt (a Sfintei Cruci) din Ierusalim. Crucea a fost recuperată de la perși.
Aceasta a fost dusă în Persia atunci când împăratul Hosroe a cucerit Ierusalimul, urmând să fie recuperată de împăratul Heraclie.
Cele mai importante tradiții de Ziua Crucii
Pe data de 14 septembrie, creștinii țin post. Fiind o sărbătoare cu cruce roșie, creștinii nu muncesc la câmp, nu spală, nu cos și nu fac muncă grea.
Conform obiceiului popular, ultimii struguri din vie nu se culeg, ci se lasă păsărilor ca ofrandă, fiind denumiți și strugurii lui Dumnezeu.
La biserică se sfințesc busuiocul, menta, maghiranul și cimbrul, considerate și plante cu puteri tămăduitoare, protejând oamenii și animalele de boli și de necazuri.
De Înălțarea Sfintei Cruci preoții sfințesc viile și butoaiele de vin, în speranța unei recolte bogate pe viitor.
Superstițiile populare ne învață că de Ziua Crucii nu se consumă nici usturoi, nici prune sau nuci. Pentru spor și belșug, oamenii țin în buzunare monede sfințite, lângă o cruciuliță.
Sărbătoarea era un bun prilej și pentru prognozele meteorologice. Oamenii credeau că dacă atunci cocorii se pregăteau să zboare în țările calde, vremea urma să se răcească. Dacă în acea zi tuna, atunci toamna va fi lungă.
Rugăciunea Înălțării Sfintei Cruci
„Să învie Dumnezeu și să se risipească vrăjmașii Lui și să fugă de la fața Lui cei ce-L urăsc pe Dânsul. Să piară, cum piere fumul, cum se topește ceara de fața focului, așa să piară diavolii de la fața celor ce-L iubesc pe Dumnezeu și se însemnează cu semnul Crucii și zic cu veselie.
Bucură-te, Preacinstita și de viață purtatoare Cruce a Domnului, care alungi pe diavoli cu puterea Celui ce S-a răstignit pe tine, a Domnului nostru Iisus Hristos, și S-a pogorat la iad și a calcat puterea diavolului și te-a dăruit nouă pe tine, Cinstita Crucea Sa, spre alungarea a tot pizmasul.
Îngrădește-mă, acoperă-mă și mă păzește, Doamne, cu puterea Cinstitei și de viață purtatoarei Tale Cruci, departând de la mine tot răul!
În mâinile Tale, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, Iți încredințez sufletul meu, păzește-mă, binecuvintează-mă, miluiește-mă după mare mila Ta și după mulțimea îndurărilor Tale și viață veșnică îmi dăruiește. Amin (de trei ori).”
