Dacă ar controla Senatul, democrații ar avea mai multe prerogative, începând cu cea de confirmare, cea mai puternică pârghie a Senatului. Majoritatea democrată ar putea bloca, întârzia sau respinge numirile lui Donald Trump în cabinetul prezidențial, la conducerea agențiilor federale (precum FBI, CIA sau ICE), a ambasadorilor și a judecătorilor Curții Supreme.
O posibilitate pe care Chuck Schumer, liderul democraților din Senat, intenționează s-o folosească dacă vor apărea posturi vacante la Curtea Supremă în ultimii doi ani ai mandatului lui Trump.
La fel ca în Camera Reprezentanților, democrații ar prelua conducerea comisiilor senatoriale, cum ar fi puternica Comisie pentru Informații sau cea pentru Finanțe. Ar deschide astfel un al doilea front juridic împotriva lui Trump și a aliaților săi.
Chiar dacă Constituția americană prevede deja o majoritate de două treimi în Senat pentru ratificarea unui tratat internațional, controlul asupra camerei superioare le-ar oferi în primul rând democraților controlul asupra ordinii de zi. Ar putea astfel să blocheze politica externă republicană, pur și simplu refuzând să examineze textele în comisie.
În viziunea analiștilor, scrie France 24, scenariul rămâne încă improbabil, fără a fi însă imposibil. Cele două camere ale Congresului ar putea totuși ajunge în mâinile democraților.
Pe lângă opțiunile menționate anterior, democrații ar putea recurge la „Congressional Review Act”. Conform acestei legi federale din 1996, Congresul are competența, cu majoritate simplă, de a anula reglementările recente emise de agențiile federale.
Legea interzice, în plus, categoric agențiilor să emită în viitor o nouă reglementare care ar fi „în esență similară” cu cea care a fost respinsă.
Un Congres condus de democrați i-ar priva însă pe republicani de „arma” reconcilierii bugetare. Această procedură parlamentară permite adoptarea în Senat a legilor legate de buget și fiscalitate cu o majoritate simplă (51 de voturi), ocolind regula „filibusterului”, care impune o majoritate calificată de 60 de voturi pentru a evita obstrucționarea.
Cu Congresul controlat de opoziție, Donald Trump ar fi obligat să guverneze exclusiv prin decrete („executive orders”), dintre care multe ar fi contestate în instanță. Singura putere legislativă care i-ar mai rămâne miliardarului ar fi dreptul de veto prezidențial, prin care ar putea bloca legile adoptate de Congres.
Într-un interviu pentru New York Post, Donald Trump a declarat deja că va fi nevoit să devină „domnul Veto” dacă democrații vor câștiga alegerile intermediare.
„Dacă se va întâmpla asta, cred că voi deveni domnul Veto. Nu le voi permite să facă asta. Și apoi, la un moment dat, probabil vom începe să facem compromisuri. Așa se întâmplă de obicei. Adică, nu va fi prima dată când președintele nu are majoritatea nici în Camera Reprezentanților, nici în Senat. Ei îmi vor trimite proiecte de lege, iar eu le voi aplica veto. Și, în cele din urmă, după o lună sau două, când toate inițiativele lor vor fi respinse, vor înțelege că este o pierdere de timp. Pur și simplu își irosesc timpul. Atunci vor veni la mine și vom ajunge la un acord. Cred că cel mai probabil lucrurile se vor întâmpla așa. Dar sper să nu ne confruntăm deloc cu asta”, a spus Trump.
Echilibrul puterii în Congres nu se va schimba imediat după ce vor fi anunțate rezultatele alegerilor de marți. Congresul nou ales își va începe mandatul pe 3 ianuarie 2027.
