Decizie controversată în regiunea Cernăuți: majoritatea liceelor cu predare în limba română vor fi închise până în anul 2027. Din cele 20 de instituții de învățământ care funcționează în prezent, doar patru vor mai rămâne active, potrivit hotărârii luate de Consiliul Regional Cernăuți.
Anunțul a fost făcut de Aurica Bojescu, secretarul responsabil al Uniunii Inter-regionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, care avertizează că această decizie va avea efecte dramatice pentru mii de elevi români din nordul Bucovinei.
„Acum sunt 32 de licee, 12 sunt mixte, iar din cele 20 de licee româneşti vor rămâne doar patru. (…) Copiii nu prea au de ales. Sau pleacă în altă parte, sau renunță la învățătură. Este o situaţie foarte grea. Trebuie neapărat ca cineva să intervină”,
a declarat Aurica Bojescu, citată de Agerpres.
Doar patru licee vor continua să predea integral în limba română
Cele patru licee care vor mai funcționa integral în limba română se află în Cernăuți, Hliboca, Ostrița și Herța – localități cu tradiție și puternice comunități românești.
- Crima din Timiș, pas cu pas: Alin, ucis de prieteni și îngropat în curtea unei case. Motivul șocant
- Caz șocant: elevă de 13 ani, găsită fără viață într-un apartament. Un adolescent de 16 ani, reținut
- Gestul făcut de mama lui Alin înainte de a alerta autoritățile. Detaliul care i-a stârnit cele mai negre temeri
Alte nouă licee vor deveni mixte, însă predarea se va face preponderent în ucraineană, limba română urmând să fie păstrată doar pentru disciplinele specifice – Limba română și Literatura română și universală.
Noua structură educațională aprobată de autoritățile regionale lasă sate întregi fără licee românești, printre care Mahala, Noua Suliță, Crasna, Pătrăuți, Storojineț, Mămăliga sau Tărășeni.
În localitățile de pe Valea Siretului, nu va mai exista nicio unitate de învățământ cu predare în română.
️ Profesorii trag un semnal de alarmă: „Când dispare școala, dispare și limba”
Profesorii și liderii comunității românești vorbesc despre o încălcare gravă a drepturilor minorităților, garantate de Constituția Ucrainei.
„Această reformă va duce, inevitabil, și la dispariția gimnaziilor, pentru că părinții își vor înscrie copiii la școli ucrainene, ca să le fie mai ușor la liceu.
Atunci când dispare școala în limba maternă, dispare și limba”,
a declarat Neculai Costaș, profesor de limba și literatura română din Cernăuți.
Cadrele didactice se tem că această reformă nu urmărește doar eficientizarea sistemului educațional, ci și asimilarea treptată a minorităților naționale.
Comunitatea românească cere intervenția autorităților
Liderii comunității românești au transmis un apel către autoritățile ucrainene și către instituțiile internaționale:
fiecare comună cu populație majoritar românească ar trebui să păstreze cel puțin un liceu cu predare integrală în limba română.
Până acum, însă, Kievul nu a anunțat nicio intenție de a revizui decizia.
Reforma vine pe fondul unei serii de măsuri prin care Ucraina limitează folosirea limbilor minorităților în educație și administrație. În timp ce oficialii vorbesc despre o „modernizare” și „unificare” a sistemului, românii din nordul Bucovinei văd în această decizie o lovitură directă asupra identității lor culturale.
️ „Să nu ne stingem odată cu școlile noastre”
Pentru comunitățile istorice românești din Ucraina, școala în limba maternă nu este doar o instituție, ci un simbol al supraviețuirii.
Dispariția liceelor înseamnă, pentru mulți, pierdere de identitate, cultură și limbă.
„Dacă închizi școala, închizi viitorul. Să nu ne stingem odată cu școlile noastre”,
a spus un profesor din regiune.
