Se poate face succesiunea fără toți moștenitorii? Răspunsul este că da, în să în anumite circumstanțe. Conform prevederilor Codului civil, pentru a putea moșteni, este esențială capacitatea, sau, cu alte cuvinte, ca persoana să existe la momentul deschiderii moștenirii, iar aceasta și defunctul a cărei moștenire este vizată să nu fie codecedați (adică să nu fie persoane care au murit deodată și în cazul cărora să nu se poată stabili că una a supraviețuit alteia).
Încă din timpul vieții, o persoana poate decide, prin lăsarea unui testament, să îi dezmoștenească pe toți sau o parte din moștenitorii săi legali. În aceste condiții, succesiunea se va realiza în lipsa persoanelor dezmoștenite, deci se poate face succesiunea fără toți moștenitorii. Moștenitorii legali reprezintă rudele defunctului (soțul supraviețuitor, descendenții – copiii și urmașii lor în linie dreaptă, ascendenții și colateralii acestuia).
Dezmoștenirea poate fi:
Dezmoștenire directă – prevăzută expres în testamentul defunctului, spre exemplu „Subsemnatul X îl dezmoștenesc pe fiul meu Y‟.Dezmoștenire indirectă – când sunt desemnate anumite persoane care să moștenească toată averea defunctului (pot fi desemnate una sau mai multe persoane).
Este important de reținut însă că există anumite categorii persoane cărora li se cuvine întotdeauna jumătate din cota de moștenire la care ar fi fost îndreptățiți dacă nu ar fi fost dezmoșteniți – în temeiul rezervei succesorale.
Așadar, soțul supraviețuitor, descendenții și ascendenții privilegiați (adică părinții defunctului) au dreptul în baza legii, chiar împotriva voinței defunctului, manifestată în timpul vieții, prin liberalități ori dezmoșteniri, la o parte din bunurile moștenirii.
Dacă o persoană nu dorește să accepte moștenirea, atunci acel succesibil poate să renunțe la drepturile sale în mod expres, printr-un act unilateral, expres şi solemn realizat la notar – deci se poate succesiunea fără toți moștenitorii prin renunțare la moștenire, scrie legalbadger
Situația incapacității presupune ca un succesibil să nu fie capabil să accepte moștenirea (din cauze precum minoritatea sau lipsa capacității de a înțelege sau gestiona interesele sale).
Consecința existenței incapacității nu duce la excluderea persoanei din cadrul succesiunii, în schimb, este necesară implicarea unui curator, care va accepta moștenirea în numele persoanei fără capacitate.
- Ministrul Muncii explică noile taxe pe pensii și promite măsuri de compensare prin vouchere la energie
- Se schimbă regulile: nu vom mai primi garanția de 50 de bani pentru ambalaje. Ce se întâmplă cu sistemul SGR în România
- Premierul Ilie Bolojan cere adoptarea urgentă a măsurilor fiscale: „Nu există altă soluție”
NEDEMNITATEA – UN ALT CRITERIU PRIN CARE SE POATE FACE SUCCESIUNEA FĂRĂ TOȚI MOȘTENITORII
Pe lângă condiția capacității, pentru a avea dreptul de a moșteni, trebuie ca persoana să nu fie nedemnă. Conform legii, nedemnitatea este de două feluri:
Nedemnitatea de drept – aceasta poate fi constatată oricând, la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu, de către instanța de judecată ori de către notarul public (pe baza hotărârii judecătorești din care rezultă nedemnitatea).
Conform art. 958 Cod civil, este nedemnă de drept de a moșteni persoana:
1.condamnată penal pentru săvârșirea unei infracțiuni cu intenția de a-l ucide pe cel care lasă moștenirea (spre exemplu, fiul lui X este condamnat pentru tentativă de omor asupra lui X, defunctul);
2.condamnată penal pentru săvârșirea, înainte de deschiderea moștenirii, a unei infracțiuni cu intenția de a-l ucide pe un alt succesibil care, dacă moștenirea ar fi fost deschisă la data săvârșirii faptei, ar fi înlăturat sau ar fi restrâns vocația la moștenire a făptuitorului.
