Uniunea Europeană se pregătește să facă un pas major în direcția reducerii dependenței energetice față de Rusia. Potrivit unor oficiali citați de agenția Reuters, Comisia Europeană va publica marți un plan care vizează interzicerea semnării de noi contracte pentru importul de gaze naturale rusești până la sfârșitul anului 2025 și eliminarea treptată a acordurilor existente până la finalul lui 2027.
Un nou pas în strategia de desprindere energetică față de Moscova
Inițiativa face parte din angajamentul blocului comunitar de a renunța complet la combustibilii fosili importați din Rusia până în 2027 – un obiectiv stabilit după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, în 2022. Deși acest obiectiv nu este obligatoriu, planul actual reprezintă un semnal politic puternic și marchează o etapă importantă în direcția diversificării surselor de energie.
Potrivit informațiilor obținute de Reuters, Comisia Europeană va propune:
-
interzicerea noilor contracte și a achizițiilor spot de gaze rusești începând cu anul 2025;
-
încetarea importurilor din Rusia prin contractele deja existente, până la sfârșitul anului 2027.
Pentru a deveni realitate, aceste măsuri vor avea nevoie de aprobarea Parlamentului European și a unei majorități calificate a statelor membre.
Obstacole politice și economice în calea decuplării
Până acum, UE a impus sancțiuni asupra importurilor de cărbune și țiței rusesc transportat maritim, dar nu și asupra gazului natural. Țări precum Ungaria și Slovacia, care depind de livrările prin conducte directe din Rusia, s-au opus constant unor măsuri mai dure din cauza riscurilor privind creșterea prețurilor la energie.
Deși ponderea gazului rusesc în totalul importurilor europene a scăzut considerabil – de la 40% în 2021 la 18,8% în 2024 – Moscova continuă să fie un furnizor important. Gazele ajung în Europa în principal prin conducta TurkStream și prin livrările de gaz natural lichefiat (GNL). Mai mult, numeroase companii europene sunt legate de Gazprom prin contracte de tip „take-or-pay”, care le obligă să plătească chiar și în absența livrărilor efective.
Comisia analizează în prezent opțiuni legale pentru a permite ieșirea din aceste contracte fără penalități financiare semnificative, însă avocații consultanți susțin că invocarea forței majore ar fi dificil de susținut juridic, iar firmele ar putea ajunge în arbitraj internațional.
Statele Unite, un potențial înlocuitor strategic
În paralel cu această strategie de rupere a dependenței de energia rusă, Comisia Europeană a transmis deschiderea pentru creșterea importurilor de GNL din Statele Unite. Această direcție fusese deja susținută de președintele Donald Trump în trecut, în contextul discuțiilor despre reducerea dezechilibrului comercial dintre cele două părți.
Conform datelor din 2024, principalii furnizori de gaze ai UE sunt:
-
Norvegia – 33,6%
-
Rusia – 18,8%
-
SUA – 16,7%
-
Algeria – 14,1%
-
Regatul Unit – 4,8%
-
Azerbaidjan – 4,2%
-
Qatar – 4,1%
-
alți furnizori – 3,7%
Impactul economic rămâne o preocupare
Comisia Europeană a subliniat că orice măsuri adoptate trebuie să afecteze mai degrabă economia rusă decât să creeze dificultăți majore pentru consumatorii și companiile europene. Prețurile la energie, deja sensibile, reprezintă un factor esențial în luarea deciziilor.
Pe fondul presiunilor internaționale, inclusiv din partea SUA, pentru o eventuală negociere de pace între Rusia și Ucraina, viitorul relațiilor energetice rămâne incert. Dacă un acord ar fi încheiat, ar putea exista presiuni pentru relaxarea restricțiilor și redeschiderea parțială a canalelor comerciale în domeniul energiei.
