Pe 24 iunie, creștinii ortodocși sărbătoresc nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, una dintre cele mai importante și rare sărbători dedicate venirii pe lume a unui sfânt – nu adormirii lui. Această zi este marcată de puternice conotații religioase, dar și de o bogată încărcătură simbolică în calendarul popular românesc.
Este o zi în care spiritualitatea se împletește armonios cu datinile străvechi, iar credincioșii sunt îndemnați să se apropie de Dumnezeu cu inima curată.
- Școala nu reîncepe pe 7 ianuarie: care este data oficiala a revenirii la cursuri
- Salariații pot afla online vechimea în muncă și contribuțiile la pensie — CNPP a explicat pașii pentru accesarea sistemului digital
- Cine era Lenuța, tânăra de 26 de ani care a murit după o intervenție la Spitalul de Urgență din Galați
O sărbătoare aflată la răscruce între creștinism și tradiție
Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul se suprapune, în mod simbolic, cu Sânzienele – o sărbătoare populară precreștină, legată de soare, fertilitate și forțele naturii. Prin contopirea celor două tradiții, 24 iunie a devenit o zi dublu sfințită: pe de o parte, prăznuirea celui care L-a botezat pe Hristos în Iordan, iar pe de altă parte, celebrarea renașterii spirituale și a echilibrului dintre om și natură.
În credința ortodoxă, Sfântul Ioan este văzut drept Înaintemergătorul Domnului, cel care a pregătit lumea pentru venirea Mântuitorului. De aceea, această zi este considerată un simbol al curățirii și al începuturilor binecuvântate.
Obiceiuri și semne din popor: cum se trăiește ziua de 24 iunie
În satele românești, sărbătoarea este păstrată cu sfințenie. Oamenii merg la biserică, se roagă pentru sănătate și bine în casă, iar cei mai evlavioși țin post și oferă daruri celor nevoiași. Este o zi în care rugăciunile rostite cu sufletul deschis se spune că ajung mai ușor la cer.
Tradițiile locale spun că dimineața trebuie să înceapă cu culesul florilor de sânziene – plante cu virtuți tămăduitoare. Acestea sunt împletite în cununi și așezate la ferestre, la cruci sau la icoane pentru a proteja casa și familia de rău.
În Maramureș și Bucovina, fetele tinere își pun cununi de sânziene sub pernă, în speranța că-și vor visa ursitul. În alte zone, oamenii se spală cu roua adunată dimineața de pe flori, considerată a avea puteri vindecătoare și norocoase.
De asemenea, se spune că este bine să înnoiești hainele sau să oferi milostenie – gesturi care simbolizează purificarea sufletului și dorința de a face bine.
Ce nu este bine să faci de Nașterea Sfântului Ioan
Ziua de 24 iunie nu este una obișnuită, iar tradiția populară aduce cu ea o serie de interdicții clare. Nu se lucrează în gospodărie, nu se coase, nu se spală rufe și nu se muncește pământul. Se crede că cei care încalcă aceste reguli riscă să atragă boli, pagube sau neînțelegeri în casă.
Este de asemenea o zi în care trebuie evitate certurile, vorbele grele și gândurile de rău. Se spune că Sfântul Ioan păzește liniștea sufletelor și armonia în familie. Orice formă de agresivitate sau mândrie poate tulbura pacea adusă de această sărbătoare.
Tot în spiritul curățeniei spirituale, nu este bine nici să ceri sau să dai bani cu împrumut. Astfel de gesturi se consideră că atrag sărăcia și blochează norocul.
O zi de reflecție și reconectare cu valorile românești
Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul nu este doar o sărbătoare religioasă, ci și un moment de regăsire și întoarcere la rădăcini. Într-o lume în continuă schimbare, în care valorile tradiționale par tot mai fragile, astfel de zile devin repere de liniște, credință și apartenență.
Prin respectarea tradițiilor, a restricțiilor și a semnificațiilor acestei sărbători, ne reamintim cine suntem și de unde venim. Iar în lumina blândă a Sânzienelor, rugăciunile rostite din suflet devin punți între cer și pământ.
