Noul guvern condus de Ilie Bolojan propune schimbări majore în sistemul de învățământ românesc. Daniel David, noul ministru al Educației, are în plan o viziune ambițioasă, cu accent pe reducerea abandonului școlar, modernizarea curriculumului și reformarea învățământului superior. Una dintre măsurile emblematice este extinderea programului „Școală de la 8 la 17”, alături de investiții în infrastructură și digitalizare.
Învățământ preuniversitar: Educație modernă și mai accesibilă
Ministerul își propune un sistem educațional echitabil, centrat pe elev, care să livreze cele 8 competențe cheie cerute de Uniunea Europeană. Obiectivele includ:
- Scăderea abandonului școlar și a analfabetismului funcțional, sub media europeană;
- Educație adaptată pieței muncii, inclusiv prin calificări recunoscute încă din clasa a XI-a;
- Creșterea calității predării prin:
- Planuri-cadru moderne, flexibile, axate pe gândirea critică și meseriile viitorului;
- Evaluări standardizate, inclusiv examene naționale mai bine calibrate;
- Infrastructură modernă, laboratoare și campusuri duale.
În plus, se vor susține școlile-pilot pentru inovație curriculară, se va investi în educația timpurie (creșe și grădinițe), iar statutul cadrelor didactice va fi consolidat: salarii competitive, evaluare bazată pe performanță și intrare în sistem prin merit.
Programul „Școală de la 8 la 17” și alte măsuri sociale
Programul extins de școală este gândit pentru a susține elevii cu activități extrașcolare, masă caldă și suport educațional, fiind parte din planul de combatere a abandonului. Alte măsuri transversale includ:
- Extinderea programului „Școală după școală”;
- Asigurarea educației în limbile minorităților;
- Programe pentru românii din diaspora și comunitățile istorice;
- Susținerea învățării limbii române pentru elevii reveniți din străinătate;
- Implementarea treptată a cantinelor școlare și programelor remediale, în funcție de stabilitatea economică.
Învățământ superior și cercetare: Mai multă autonomie și finanțare
În zona universitară, se dorește o diferențiere clară a universităților în funcție de misiune (educație, cercetare sau cercetare avansată), dar și:
- Flexibilizarea ciclurilor de studiu;
- Creșterea autonomiei financiare;
- Conectarea mai bună cu piața muncii și nevoile sociale;
- Creșterea finanțării pentru cercetare până la 1% din PIB până în 2030, prin parteneriate public-private și atragerea de companii prin facilități fiscale;
- Crearea unui hub regional de inovare, conectat la temele programelor europene.
Digitalizare și debirocratizare
Pentru reducerea birocrației și eficientizarea proceselor, guvernul propune:
- Catalog electronic și formulare unice de raportare;
- Interoperabilitatea bazelor de date privind traseul educațional și inserția pe piața muncii;
- Platforme digitale interactive pentru învățare.
Eficientizare financiară și organizatorică
Printre măsurile propuse pentru o mai bună gestiune a resurselor:
- Creșterea normei didactice în preuniversitar, conform standardelor europene;
- Revizuirea modului de plată „cu ora” și a degrevărilor;
- Regândirea sistemului de burse, cu accent pe echitate și excelență;
- Optimizarea rețelei școlare: mărirea numărului de elevi per clasă acolo unde este posibil, fuziunea instituțiilor prea mici;
- Reducerea sporurilor și stimulentelor nejustificate;
- Testarea periodică a funcționarilor publici din educație.
Fonduri europene și reorganizare instituțională
Se urmărește absorbția completă a fondurilor din PNRR și fondurile de coeziune, prin:
- Reorganizarea direcțiilor teritoriale ale Ministerului Educației;
- Coordonare mai eficientă între structurile centrale și școli;
- Debirocratizare și descentralizare reală.
Dacă aceste reforme vor fi implementate conform planului, sistemul de educație românesc ar putea deveni mai eficient, mai echitabil și mai adaptat cerințelor actuale ale societății. Totuși, succesul depinde de capacitatea guvernului de a transforma aceste idei în realitate.
