Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, la Bruxelles, că este obligat de Constituția României să rămână în funcție până când noul președinte va depune jurământul. Afirmația vine în contextul deciziei Curții Constituționale a României (CCR) de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale, generând controverse și critici din partea unor lideri politici, precum Elena Lasconi, care i-au solicitat demisia. Declarațiile președintelui subliniază că rămânerea sa la Palatul Cotroceni nu este o alegere personală, ci o obligație impusă de Legea Fundamentală. El a respins acuzațiile conform cărora ar prelungi nejustificat mandatul, explicând că un astfel de pas ar necesita o motivație solidă, nu presiuni politice.
După ce judecătorii CCR au decis anularea primului tur al alegerilor prezidențiale, situația politică din România a devenit una tensionată, cu multiple interpretări și reacții publice. Klaus Iohannis a subliniat că, potrivit Constituției, mandatul unui președinte în funcție se încheie numai în momentul depunerii jurământului de către succesor. „Am observat fel și fel de interpretări. Constituția este foarte clară, nu este cumva o ingerință din partea mea, ci este articol de Constituție. Mandatul se încheie în momentul în care noul președinte depune jurământul. Eu nici nu pot să plec, cum să plec dacă Constituția îmi spune să stau?”, a declarat președintele înaintea Summitului UE-Balcanii de Vest de la Bruxelles. Președintele a menționat și posibilitatea unei demisii, însă a exclus acest scenariu, considerând că nu există o motivație suficient de puternică pentru a recurge la un astfel de gest. „Ar trebui să plec prin demisie. Este posibil și acest lucru, dar nu aș face-o fără o motivație extrem de solidă, nu pentru interesul unui politician care vrea să se profileze împotriva mea, în așa fel încât să pară că ei sunt salvatorii națiunii”, a explicat Iohannis, făcând referire la declarațiile liderilor USR.
Una dintre vocile critice la adresa deciziei președintelui de a rămâne la Cotroceni a fost Elena Lasconi, lider al USR. Aceasta a solicitat demisia președintelui, punând această condiție ca punct esențial în negocierile pentru participarea la guvernare. Lasconi a argumentat că gestul demisiei ar reprezenta un semnal de responsabilitate și o resetare a clasei politice. Răspunsul lui Klaus Iohannis a fost tranșant, menționând că astfel de presiuni politice nu pot prevala în fața prevederilor constituționale. „Nu pot să iau decizii bazate pe interesele unui politician sau ale unui partid care încearcă să capitalizeze politic pe seama unei situații complexe. Respectarea Constituției este fundamentul oricărei democrații funcționale”, a adăugat președintele.
În ceea ce privește organizarea rapidă a alegerilor prezidențiale, Klaus Iohannis a declarat că această sarcină revine viitorului guvern, subliniind că guvernul în funcție nu a clarificat această chestiune. „Alegerile prezidențiale trebuie organizate repede, dar data și organizarea vor fi anunțate de viitorul Guvern. Nici nu m-am așteptat ca guvernul care tocmai pleacă să clarifice această chestiune”, a precizat președintele. Rămânerea în funcție a președintelui este văzută de unii analiști ca o soluție de tranziție necesară pentru menținerea stabilității instituționale într-o perioadă de incertitudine politică. Totuși, situația ridică întrebări legate de impactul asupra calendarului electoral și de modul în care această întârziere va afecta viitorul politic al României.
Declarațiile lui Klaus Iohannis au fost făcute în cadrul Summitului UE-Balcanii de Vest, un eveniment important pe agenda europeană. În acest context, președintele a reafirmat angajamentul României față de valorile democratice și necesitatea unui proces electoral corect și transparent. Decizia CCR de anulare a alegerilor și prelungirea mandatului lui Iohannis evidențiază complexitatea momentului politic actual, în care regulile constituționale și presiunile politice trebuie să găsească un echilibru. Rămâne de văzut cum va gestiona viitorul guvern organizarea alegerilor și cum vor evolua negocierile politice în perioada următoare.