Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a readus în discuție posibilitatea unirii cu România, afirmând că un asemenea pas ar putea oferi țării sale mai multă siguranță. Lidera de la Chișinău a recunoscut însă că, în prezent, nu există o majoritate a cetățenilor care să susțină reunificarea celor două state. În schimb, integrarea în Uniunea Europeană rămâne principalul obiectiv al autorităților moldovene.

Declarațiile au fost făcute vineri, 9 octombrie 2026, în cadrul Moldova Security Forum, eveniment organizat la Chișinău și dedicat provocărilor de securitate din regiune.

Maia Sandu: Republica Moldova ar fi mai sigură alături de România

Întrebată despre posibilitatea unirii celor două state, Maia Sandu a afirmat că apropierea de România ar putea reprezenta un avantaj pentru securitatea Republicii Moldova.

Președinta a explicat că subiectul reunificării nu este unul nou, fiind prezent în dezbaterile publice încă de la proclamarea independenței Republicii Moldova, în 1991.

„Chiar cred că Republica Moldova ar fi în mai mare siguranță împreună cu România”, a declarat Maia Sandu.

Șefa statului a făcut referire și la trecutul istoric al regiunii, inclusiv la consecințele Pactului Ribbentrop-Molotov, pentru a explica de ce ideea unirii continuă să fie discutată de o parte a populației.

Potrivit acesteia, contextul regional actual, marcat de războiul din Ucraina și de amenințările la adresa securității, a readus subiectul în atenția publică.

De ce susțin unii cetățeni unirea cu România

Maia Sandu a precizat că susținătorii reunificării au motivații diferite, care nu se limitează la legăturile istorice și culturale dintre cele două state.

Pentru o parte a populației, unirea reprezintă o chestiune de identitate națională. Alți cetățeni privesc această posibilitate din perspectiva avantajelor economice sau a securității.

„O parte destul de mare a societății susține această idee din mai multe motive”, a afirmat președinta Republicii Moldova.

Ea a explicat că discuțiile au devenit mai frecvente pe măsură ce amenințările de securitate din regiune s-au intensificat.

Cu toate acestea, existența unui segment important al populației favorabil unirii nu înseamnă că proiectul beneficiază de sprijinul majorității.

Există suficient sprijin pentru unirea Republicii Moldova cu România?

Președinta de la Chișinău a subliniat că o decizie de o asemenea importanță nu poate fi luată exclusiv la nivel politic, fără susținerea cetățenilor.

Potrivit Maiei Sandu, sondajele de opinie arată că, în prezent, nu există o majoritate favorabilă unirii cu România.

„Este nevoie să fie o majoritate care ar vota pentru Unire, iar conform sondajelor, în prezent nu există o majoritate”, a explicat aceasta.

Prin urmare, deși subiectul rămâne prezent în spațiul public, nu există în acest moment condițiile de susținere populară pe care șefa statului le consideră necesare pentru realizarea unui asemenea proiect.

Maia Sandu a reiterat că hotărârea finală trebuie să aparțină cetățenilor Republicii Moldova și că voința majorității trebuie respectată.

Integrarea europeană rămâne prioritatea Republicii Moldova

În timp ce ideea unirii cu România nu întrunește sprijinul majoritar, Maia Sandu susține că aderarea la Uniunea Europeană beneficiază de o susținere mai largă în societatea moldovenească.

Din acest motiv, autoritățile de la Chișinău continuă să acorde prioritate procesului de integrare europeană.

Președinta a explicat că apartenența la Uniunea Europeană ar putea contribui la consolidarea securității Republicii Moldova, chiar dacă blocul comunitar nu reprezintă o alianță militară.

În opinia sa, apropierea de instituțiile europene ar putea oferi țării mai multă stabilitate și o capacitate sporită de a face față provocărilor regionale.

Astfel, integrarea europeană rămâne direcția politică urmărită în prezent de conducerea Republicii Moldova.

Ce legătură are războiul din Ucraina cu discuțiile despre unire

Situația de securitate din regiune reprezintă unul dintre motivele pentru care tema unirii cu România continuă să fie abordată.

Republica Moldova se învecinează cu Ucraina, iar războiul declanșat de Rusia a amplificat preocupările privind stabilitatea și securitatea țării.

În acest context, o parte dintre susținătorii unirii consideră că apropierea instituțională de România ar putea aduce avantaje suplimentare.

România este membră a Uniunii Europene și a NATO, în timp ce Republica Moldova are un statut constituțional de neutralitate.

Totuși, o eventuală reunificare ar presupune decizii politice și juridice complexe, iar consecințele sale internaționale nu pot fi considerate automate.

Maia Sandu a prezentat unirea drept o posibilitate discutată în societate, nu ca pe o decizie deja adoptată de autorități.

Unirea României cu Republica Moldova, un subiect discutat de peste trei decenii

Dezbaterea privind reunificarea celor două state a continuat în diferite forme după destrămarea Uniunii Sovietice și proclamarea independenței Republicii Moldova.

De-a lungul timpului, mai multe formațiuni politice și organizații civice din România și Republica Moldova au susținut această idee.

Maia Sandu a amintit și de declarația adoptată de Parlamentul României în 2018, cu ocazia Centenarului Marii Uniri, document prin care legislativul român și-a exprimat deschiderea față de o eventuală reunificare, în condițiile manifestării unei voințe în acest sens.

Cu toate acestea, subiectul continuă să genereze opinii diferite în societatea Republicii Moldova.

Maia Sandu spune că decizia finală aparține cetățenilor

Mesajul transmis de președinta Republicii Moldova este că unirea cu România rămâne o temă legitimă de dezbatere, dar nu poate fi realizată fără un sprijin popular suficient.

Deși consideră că reunificarea ar putea aduce beneficii în materie de securitate, Maia Sandu recunoaște că actualele sondaje nu indică o majoritate favorabilă acestui proiect.

În schimb, autoritățile de la Chișinău își concentrează eforturile asupra aderării la Uniunea Europeană, obiectiv pe care îl consideră susținut de majoritatea cetățenilor.

Prin urmare, declarațiile Maiei Sandu nu reprezintă anunțarea unui referendum sau a unui plan imediat de unire cu România, ci reafirmarea unei poziții privind securitatea Republicii Moldova și dreptul cetățenilor de a decide viitorul țării.