România se confruntă cu o situație dificilă în sistemul energetic după oprirea celor două reactoare ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, pe fondul nivelului extrem de scăzut al Dunării. Premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat că deficitul de producție va trebui compensat prin centralele pe gaze, surse regenerabile, capacități de stocare și importuri de energie.

Intervalul cel mai sensibil este între orele 20:00 și 23:00, motiv pentru care șeful Executivului le-a cerut populației și marilor consumatori industriali să ia în calcul reducerea voluntară a consumului în orele de vârf.

Debitul Dunării a scăzut la mai puțin de jumătate față de nivelurile obișnuite

Ilie Bolojan a explicat, la Digi24, că oprirea reactoarelor este determinată de seceta severă și de scăderea puternică a debitului Dunării.

Potrivit premierului interimar, în perioade similare din anii precedenți erau înregistrate debite de aproximativ 3.900-4.500 de metri cubi pe secundă. În prezent, debitul ar fi ajuns la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă și ar urma să continue să scadă.

Nivelul apei este esențial pentru funcționarea centralei, deoarece apa din Dunăre este utilizată în procesele tehnologice necesare exploatării în siguranță a reactoarelor.

Atunci când nivelul scade sub anumite limite tehnice, funcționarea instalațiilor nu mai poate continua în condițiile prevăzute de procedurile de siguranță.

România pierde aproximativ 1.300 MW după oprirea celor două reactoare

Primul reactor fusese deja oprit controlat, ceea ce a însemnat eliminarea din sistem a unei capacități de aproximativ 550 MW.

Inițial, specialiștii estimaseră că Unitatea 2 ar mai putea funcționa câteva zile. Ulterior, echipa tehnică a decis oprirea și a celui de-al doilea reactor.

Potrivit lui Ilie Bolojan, prin oprirea Unității 2 România mai pierde aproximativ 600-650 MW.

Împreună, cele două reactoare produceau în jur de 1.300 MW, o cantitate echivalentă cu aproape 20% din consumul național de energie electrică în această perioadă.

„Cumulat, cele două grupuri produceau în jur de 1.300 MW, ceea ce reprezintă aproape 20% din consumul nostru într-o zi în această perioadă”, a explicat premierul.

România va trebui să importe mai multă energie

Pentru compensarea deficitului, autoritățile intenționează să utilizeze toate capacitățile disponibile de producție.

Centralele pe gaze vor avea un rol important, alături de energia fotovoltaică și eoliană și de capacitățile de stocare. În același timp, România va fi nevoită să crească importurile.

Situația devine mai dificilă în timpul serii, când producția fotovoltaică dispare, iar consumul rămâne ridicat.

Bolojan a precizat că România consumă în această perioadă aproximativ 7.000 MW, iar în anumite seri importurile au ajuns deja la aproximativ 1.700 MW.

Oprirea completă a producției nucleare de la Cernavodă înseamnă că necesarul de energie din import ar putea crește.

Premierul susține că în prezent nu există probleme în ceea ce privește posibilitatea de a importa energia necesară, dar avertizează că situația s-ar putea complica dacă și alte state din regiune vor avea nevoie de cantități suplimentare.

Apel către români: consum mai redus între orele 20:00 și 23:00

În acest context, Ilie Bolojan a făcut apel atât la populație, cât și la companiile cu un consum ridicat de electricitate.

Premierul le-a cerut românilor să fie atenți la cantitatea de energie utilizată în special între 20:00 și 23:00, interval în care presiunea asupra sistemului este cea mai mare.

„Fac un apel către cetățenii României, către mari consumatori industriali să aibă în vedere posibilitatea unei reduceri voluntare (…) de la 20:00 la 23:00, atunci când avem un deficit de energie”, a declarat Bolojan.

În restul zilei, potrivit premierului, nu există probleme majore în funcționarea sistemului. Producția fotovoltaică și eoliană, completată de capacitățile de stocare, contribuie semnificativ la acoperirea consumului.

Seceta creează probleme și în alte țări

Situația nu afectează numai România. Ilie Bolojan a arătat că seceta și condițiile hidrologice dificile creează probleme și pentru sistemele energetice ale altor state din regiune.

Premierul a dat exemplul Ungariei, unde unul dintre grupurile centralei nucleare de la Paks ar fi fost deconectat. Producția centralei ar fi scăzut astfel de la aproape 2.000 MW la aproximativ 1.200 MW.

Dacă mai multe țări din regiune ajung simultan să importe cantități mari de electricitate, disponibilitatea energiei pe piața regională poate deveni mai redusă.

Cât timp ar putea rămâne oprite reactoarele de la Cernavodă

Conform estimărilor prezentate de premierul interimar, situația ar putea dura între una și două săptămâni.

Prognozele nu indică, pentru moment, suficiente precipitații care să determine o creștere rapidă a debitului Dunării.

Reactoarele ar urma să fie repornite numai după ce nivelul apei va reveni la valori care permit exploatarea lor în condiții de siguranță.

Nuclearelectrica a precizat că oprirea unităților reprezintă o măsură preventivă, realizată controlat și în conformitate cu procedurile aplicabile în situații de secetă severă.

Cele două reactoare de la Cernavodă reprezintă una dintre principalele surse de electricitate ale României, asigurând în condiții normale aproximativ o cincime din producția națională. Până la repornirea lor, autoritățile vor trebui să gestioneze deficitul prin creșterea producției din alte surse, utilizarea capacităților de stocare și importuri.