Ministrul Muncii, Florin Manole, a dat asigurări că autoritățile nu pregătesc o nouă majorare a vârstei de pensionare pentru personalul militar. În schimb, oficialul a vorbit despre posibilitatea unei indexări diferențiate a pensiilor militare, care ar putea depăși procentul acordat pensionarilor din sistemul public.
Cum ar putea crește pensiile militare
Florin Manole consideră că pensiile militarilor trebuie analizate separat de cele civile, având în vedere diferențele dintre cele două sisteme. Ministrul a explicat că numeroși foști angajați ai structurilor militare primesc pensii relativ mici, contrar percepției că aceste venituri sunt întotdeauna ridicate.
„Sunt foarte mulți, sunt zeci de mii de pensionari militari care au pensii sub 3.000 de lei, sub 4.000 de lei, adică departe de ceea ce societatea ar putea să perceapă ca fiind un exces”, a declarat acesta, potrivit b1tv.ro.
În opinia ministrului, perioada îndelungată în care pensiile militare nu au beneficiat de actualizări justifică analizarea unui mecanism diferit de indexare. Astfel, procentul aplicat acestor venituri ar putea fi chiar mai mare decât cel stabilit pentru pensiile din sistemul public.
Totuși, Manole a evitat să indice o valoare concretă, explicând că orice majorare trebuie fundamentată pe disponibilitățile financiare ale statului. Ministerul Muncii urmează să discute acest subiect cu Ministerul Finanțelor și cu premierul, înaintea unei eventuale decizii privind indexarea.
Stabilirea procentului de indexare
Stabilirea procentelor depinde de situația bugetară, iar autoritățile trebuie să evalueze inclusiv impactul cheltuielilor suplimentare asupra deficitului public. Potrivit unei simulări informale realizate în Ministerul Muncii, indexarea pensiilor civile și militare ar putea presupune costuri de maximum 9,6 miliarde de lei.
„Calculele vor trebui făcute după rectificarea bugetară”, a declarat Manole, subliniind necesitatea respectării obligațiilor legale și a limitelor bugetare.
O altă problemă privește actualizarea pensiilor militare în raport cu veniturile personalului aflat încă în activitate, mecanism care a întâmpinat obstacole juridice. În martie 2025, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională legea care permitea recalcularea acestor pensii în funcție de solda sau salariul corespunzător gradului și funcției.
Hotărârea CCR a împiedicat aplicarea formulei respective și a lăsat nerezolvate diferențele dintre veniturile militarilor pensionați în perioade diferite. Aceste discrepanțe au readus în discuție necesitatea unor măsuri care să țină cont de situația particulară a beneficiarilor pensiilor militare.
Vârsta de pensionare a militarilor
În privința pensionării, Florin Manole a exclus inițierea unui nou proiect legislativ care să introducă alte majorări ale vârstei de retragere. Ministrul a amintit că Parlamentul a adoptat deja, în 2023, modificări care prevăd creșterea graduală a vârstei standard de pensionare.
„Nu există niciun proiect de creștere a vârstei de pensionare și nu va exista niciun proiect de creștere a vârstei de pensionare în acest domeniu”, a afirmat acesta.
Potrivit oficialului, jalonul corespunzător reformei din Planul Național de Redresare și Reziliență a fost deja îndeplinit prin legislația existentă. Legea nr. 282/2023 stabilește majorarea etapizată a vârstei standard până la 65 de ani, fără să elimine toate posibilitățile pensionării anticipate.
Militarii care îndeplinesc anumite condiții legale pot beneficia în continuare de reducerea vârstei de pensionare, în funcție de activitatea desfășurată. Prin urmare, atingerea pragului standard de 65 de ani nu înseamnă automat că întregul personal militar va rămâne activ până atunci.
Controverse la reforma pensiilor militare
Subiectul a generat tensiuni în martie 2026, când Guvernul Bolojan a inițiat demersuri pentru modificarea sistemului de pensionare din MAI, MApN și alte structuri de siguranță națională. Propunerile vizau atât creșterea vârstei de pensionare, cât și schimbarea formulei utilizate pentru stabilirea veniturilor după retragerea din activitate.
Ilie Bolojan argumenta atunci că pensionarea la 47–53 de ani și anumite pensii apropiate de ultimul salariu necesitau corecții legislative.
„Consider că pentru toate sistemele în care se permite pensionarea la o vârstă care înseamnă 50-51-52 de ani, atunci când un om este în deplinătatea facultăților fizice și intelectuale, acolo unde pensia este cât ultimul salariu, trebuie corectate lucrurile (…)”, declara Bolojan.
Inițiativa a provocat proteste din partea sindicatelor din Poliție, care au contestat necesitatea unor noi modificări și au invocat reforma adoptată anterior. Reprezentanții sindicali au susținut că legislația din 2023 prevede deja creșterea progresivă a vârstei de pensionare până la 65 de ani, în 2035.
Sursa: Știri pe surse
