Toți românii născuți înainte de anul 1990 trebuie să-și facă urgent anumite analize. Este avertismentul profesorului doctor Adrian Streinu Cercel. Șeful Institutului Matei Balș din București a transmis un mesaj care trebuie luat în serios, dar care a pus pe jar mulți cetățeni.
Mai exact, renumitul profesor a spus că românii născuți înainte de anul 1990 trebuie să-și facă urgent anumite analize , tocmai pentru a nu suferi complicații mai târziu.
„Toate persoanele născute înainte de 1990 ar trebui să se testeze de hepatita B, hepatita C și HIV pentru că înainte de acest an nu existau seringi de unică folosință și cine a făcut injecții sau transfuzii ar fi putut fi infectat cu unul dintre aceste virusuri”, a fost declarația îngrijorătoare a prof. dr. Adrian Streinu Cercel, potrivit doctorulzilei.ro.
- Petrișor Peiu critică politicile energetice și economice din ultimii 20 de ani: „Nu cumva facem ceva greșit?”
- Adio permis de conducere! Noua lege adoptată schimbă radical regulile pentru șoferii din România – află dacă te numeri printre cei afectați
- Alertă alimentară! 4 mărci populare de cafea, retrase de pe piață – conțin pesticide, substanțe toxice și urme de insecte
Românii nu s-au testat pentru HIV
Ministerul Sănătății a efectuat un studiu care a arătat că au fost făcute 37.500 de teste în rândul populației care prezentau factori de risc pentru aceste infecții.
„În ceea ce privește nivelul de cunoștințe și atitudinile românilor vis-a-vis de cele trei virusuri (HepB, HepC si HIV), există în continuare un număr foarte mare de persoane care nu identifică în mod corect căile de transmitere ale acestor boli, nu au o percepție corectă a riscului propriu de îmbolnavire și tind să adopte atitudini nepotrivite față de persoanele infectate cu virusurile hepatice B/C sau HIV. De asemenea, faptul că mai mult de 80% dintre români nu s-au testat niciodată pentru HIV arată faptul că publicul general nu conștientizează importanța prevenției în cazul bolilor asimptomatice”, a adăugat Streinu Cercel.
Testarea HIV este gratuită
Testarea HIV se face gratuit în centrele Direcțiilor de Sănătate Publică județene și în toate maternitățile, fără să fie nevoie de trimitere de la medicul de familie. Analiza e recomandată o dată pe an.
În fiecare județ există centre unde testarea se face gratuit. HIV se găsește în fluidele sexuale ale unei persoane infectate. Poate fi transmis prin contact intim neprotejat de prezervativ. De asemenea, virusul este prezent în sângele persoanelor infectate.
Riscul de transmitere de la mamă la făt – intrauterin sau la naștere – este de 30%. Poate fi redus însă cu medicamente anti-retro-virale, nașterea prin cezariană și evitarea alăptării.
Dacă aveți vreo suspiciune de infectare, mergeți urgent într-o secție de boli infecțioase. Ideal ar fi ca testarea să se facă în primele ore de la accident, primele 4 ore. Protocolul internațional impune testarea pentru HIV, hepatita B și hepatita C.
România, cea mai mare rată a infecţilor HIV diagnosticate târziu
În 2017, 36,9 milioane de persoane trăiau cu HIV. Cele mai multe persoane care trăiesc cu HIV au fost înregistrate în iulie 2018 în Africa (25.700.000 cazuri, prevalență 4,1%), iar cele mai puține în Regiunea EstMediteraneană (350.000 cazuri, prevalență 0,1%). Circa 700 cazuri noi de îmbolnăvire cu HIV sunt depistate, anual, în România. Suntem și țara europeană cu cea mai târzie diagnosticare, un procent de 60% raportat la o medie europeană de 50%. La noi în țară existau în 2018 15.503 de oameni cu HIV/SIDA în viață, dintre care 189 aveau mai puțin de 14 ani.
Hepatita B și C provoacă peste 1,34 milioane de decese pe an, mai mult decât HIV/SIDA, malaria sau tuberculoza. La nivel global, mai mult de 290 de milioane de bărbați, femei și copii nu sunt conștienţi că trăiesc cu hepatită virală, având ca rezultat posibilitatea reală de a dezvolta boli hepatice fatale sau cancer la ficat, la un moment dat în viața lor și, în unele cazuri, transmiterea în necunoștință a infecției altor persoane. Eliminarea hepatitei B și hepatitei C, ca amenințări la adresa sănătății publice, până în 2030 ar preveni aproximativ 36 de milioane de infecții și ar salva 10 milioane de vieți.
